”E o bucurie să văd aici că mulți dintre voi, provenind din țări, origini și situații sociale diferite, sunteți reuniți într-un singur spirit sub Opera Mariei. Îmi vin în minte cuvintele dătătoare de încredere ale Domnului nostru: «Unde doi sau trei sunt adunați în numele meu, sunt și eu acolo, în mijlocul lor» (Matei 18,20)”: a spus papa Leon al XIV-lea primind miercuri, 9 septembrie a.c., în Cetatea Vaticanului un grup de episcopi prieteni ai Mișcării Focolarelor (”Opera Mariei”).
”Tema aleasă pentru reuniunea voastră – «A da mărturie pentru unitate» – este unul din elementele esențiale ale mișcării fondate de Chiara Lubich și unul deosebit de drag inimii mele. Într-un timp marcat din păcate de o polarizare crescândă, Domnul nostru i-a dat [Chiarei] îndatorirea de a mărturisi atât sensul, cât și slujirea unității, devenind astfel un semn pentru generația ei și pentru cele viitoare”, a spus Leon al XIV-lea, făcând referință la un discurs al papei Francisc din 25 septembrie 2021 adresat unui grup asemănător de episcopi.
Dacă aceasta era îndatorirea Chiarei în urmă cu 40 de ani, când a început să invite episcopii prieteni ai Mișcării Focolarelor, aceasta ”este astăzi o îndatorire și pentru noi, cu o urgență mai mare”, a subliniat Sfântul Părinte. ”Mă gândesc la situațiile sociale, circumstanțele și dezbinările pe care unii dintre voi, frați ai mei, le suportă în țările lor, la situații precum prejudecata, rasismul, intoleranța religioasă și chiar violența”.
”Mă gândesc și la situația de aici, din Occident”, a reluat Leon al XIV-lea, o situație ”caracterizată atât de mult de efectele individualismului, unde rețelele cândva stabile ale familiei, prieteniei și comunității cedează încetul cu încetul în fața unei fragmentări din ce în ce mai mari și unde libertatea este prezentată tot mai mult ca o formă de autonomie absolută, ca o capacitate de a urmări fericirea fără nicio limită morală, naturală și umană” (cf. Magnifica humanitas, nr. 118).
”Observăm, cu toate acestea, un paradox”, a mărturisit Sfântul Părinte. ”În pofida emfazei pusă pe libertatea individuală, persoanele se simt astăzi mai puțin libere să fie cu adevărat ceea ce sunt ori să-și urmeze idealurile cele mai înalte din cauza temerii ascunse de a fi judecate ori de a nu fi adecvate. Mai mult, această pierdere a deschiderii față de ceilalți, care acutizează un simțământ de neunire, în cele din urmă ne privează de fericirea pentru care am fost creați, căci suntem făcuți după chipul lui Dumnezeu unul și întreit, care este el însuși o comuniune de persoane: Tatăl și Fiul și Spiritul Sfânt. Revelând inima Tatălui, Cristos ne arată sensul cel mai profund al existenței și relațiilor noastre, precum și calea către fericire. Prin darul Spiritului Sfânt, am devenit fii ai lui Dumnezeu, copărtași la viața dumnezeiască, iar din această comuniune cu Dumnezeu izvorăște comuniunea noastră cu ceilalți ca frați și surori în Cristos. Aceasta este Biserica, un mister de comuniune (cf. Departamentul pentru doctrina credinței, Communionis notio, nr. 3), semn și plămadă de unitate pentru lumea de astăzi”.
”Ca participanți la ereditatea spirituală a Chiarei Lubich și ca slujitori ai Bisericii lui Cristos într-o lume fragmentată”, a îndemnat la final pontiful, ”voi sunteți chemați să dați mărturie pentru mult dorita unitate a familiei umane. Răspunsul la tristele dezbinări care afectează lumea noastră nu constă în a forma mai multe comisii ori în a lansa mai multe proiecte, ci în a ne întoarce la izvorul unității noastre în Preasfânta Treime. Într-adevăr, trebuie să devenim contemplativi!”.
