Rugăciunea și cunoașterea de sine ne permit să creștem în libertate. (...) Ele sunt elemente de bază ale existenței creștine, elemente prețioase pentru găsirea locului în viață.
Astfel a evidențiat papa Francisc în cea de-a patra din șirul catehezelor dedicate discernământului, din cadrul audienței generale de miercuri (5 octombrie a.c.) din Piața San Pietro. Reflecția pontiful, inspirată din Cartea lui Sirach, capitolul 17, 1.6-7, a avut în centru cunoașterea de sine – unul din elementele necesare discernământului.
“Un bun discernământ necesită, de asemenea, cunoașterea de sine” – a spus – subliniind că “de multe ori nu știm să discernem pentru că nu ne cunoaștem suficient de bine pe noi înșine și, prin urmare, nu știm ce ne dorim cu adevărat”.
Observând că, nu de puține ori, la baza îndoielilor spirituale și a crizelor vocaționale se află “un dialog insuficient între viața religioasă și dimensiunea noastră umană, cognitivă și afectivă”, pontiful a evidențiat importanța cunoașterii de sine pentru un autentic discernământ, atât de important în relația cu Dumnezeu.
“Uitarea prezenței lui Dumnezeu în viața noastră merge mână în mână cu ignoranța despre noi înșine – a-l ignora pe Dumnezeu înseamnă să ne ignorăm pe noi înșine – (ignoranța) despre caracteristicile personalității noastre și despre dorințele noastre cele mai profunde” – a explicat, spunând că a ne cunoaște pe noi înșine “nu este dificil, dar este obositor: presupune o cercetare sufletească răbdătoare”.
“Este nevoie de capacitatea de a ne opri, de a ‘opri pilotul automat’, de a deveni conștienți de modul nostru de a acționa, de sentimentele care ne locuiesc, de gândurile recurente care ne condiționează, adesea fără să știm” – a subliniat papa Francisc. “De asemenea, ne cere să facem distincția între emoții și facultăți spirituale. ‘Simt’ nu este același lucru cu ‘sunt convins’; ‘simt că’ nu este același lucru cu ‘vreau’. Astfel, ajungem să recunoaștem că imaginea pe care o avem despre noi înșine și despre realitate este uneori puțin distorsionată. Să ajungi să înțelegi acest lucru este un har! Într-adevăr, de multe ori se poate întâmpla ca anumite convingeri eronate despre realitate, bazate pe experiențe trecute, să ne influențeze puternic, limitându-ne libertatea de a ne pune în joc pentru ceea ce contează cu adevărat în viața noastră”.
Făcând referire la era tehnologiei informației, în care înțelegem importanța parolelor pentru a intra în programele în care păstrăm numeroase informații personale și de valoare, Sfântul Părinte a explicat că și viața spirituală are ‘parolele ei’. “Ispititorul” – a spus – “cunoaște bine aceste cuvinte-cheie și este important să le cunoaștem și noi, ca nu cumva să ajungem acolo unde nu vrem să fim”.
“De aceea” – a continuat – “este important să ne cunoaștem, să știm care sunt parolele inimii noastre, la ce suntem mai sensibili, să ne protejăm de cei care se prezintă cu vorbe convingătoare pentru a ne manipula, dar și să recunoaștem ceea ce este cu adevărat important pentru noi, deosebindu-l de moda momentului sau de sloganurile ostentative și superficiale”.
Sfântul Părinte ne amintește că examenul de conștiință este de ajutor în acest sens, adică reflecția asupra situațiilor trăite în fiecare zi și evaluarea lor, învățând să observăm la ce anume acordăm cea mai mare importanță, ce căutăm și de ce, și ceea ce găsim în cele din urmă. “Mai presus de toate, să înveți să recunoști ceea ce îți satură inima” – a mai spus pontiful, amintind că numai Domnul ne poate da confirmarea cu privire la cât valorăm. “El ne spune acest lucru în fiecare zi de pe cruce: a murit pentru noi, pentru a ne arăta cât de prețioși suntem în ochii lui. Nu există niciun obstacol sau eșec care să împiedice îmbrățișarea sa iubitoare” – a spus în încheiere papa Francisc, amintind că rugăciunea și cunoașterea de sine ne permit să creștem în libertate. Ele sunt elemente de bază ale existenței creștine, elemente prețioase pentru găsirea locului în viață.
