A fost prezentat, la Sala de Presă a Sfântului Scaun, Mesajul papei Francisc prilejuit de Ziua mondială de rugăciune pentru îngrijirea Creației, din 2022, care se marchează la 1 septembrie. Prezentarea a avut loc joi, 21 iulie a.c..
Evidențiind că tema și îndemnul pentru „Timpul creației” din acest an este „Ascultați vocea creației”, pontiful a amintit că inițiativa ecumenică „Timpul creației” începe la 1 septembrie, odată cu Ziua mondială de rugăciune pentru îngrijirea creației și se încheie la 4 octombrie, în sărbătoarea sfântului Francisc din Assisi.
„Este un moment special pentru toți creștinii de a se ruga și de a se îngriji împreună de casa noastră comună” – scrie papa Francisc, amintind că această perioadă de reflecție și acțiune comună în favoarea Creației a fost inspirată inițial de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. „Această perioadă” – se spune în Mesaj – „este o oportunitate de a ne cultiva‚ convertirea ecologică’, o convertire încurajată de sfântul Ioan Paul al II-lea ca răspuns la ‚catastrofa ecologică’ anunțată de sfântul Paul al VI-lea încă din 1970.”
„Dacă învățăm să o ascultăm, observăm un fel de disonanță în vocea creației” – scrie pontiful, evidențiind că „pe de o parte, este un cântec dulce care îl laudă pe iubitul nostru Creator”; însă, „pe de altă parte, este un strigăt amar care deplânge maltratarea creației de către oameni”.
Scrie papa Francisc în Mesaj: „Cântecul dulce al creației ne îndeamnă să practicăm o ‚spiritualitate ecologică’ (Scrisoarea enciclică Laudato si', 216), atentă la prezența lui Dumnezeu în lumea naturală. Este un îndemn de a ne întemeia spiritualitatea pe ‚conștiința iubitoare că nu suntem separați de alte creaturi, ci formăm cu celelalte ființe ale universului o minunată comuniune universală’ (ibidem, 220). Pentru ucenicii lui Cristos, în special, o astfel de experiență luminoasă întărește conștiința faptului că ‚totul a fost făcut prin el și fără el nimic nu s-a făcut din ceea ce există’ (Ioan 1,3). În acest Timp al Creației, să reluăm rugăciunea în marea catedrală a creației, bucurându-ne de ‚marele cor cosmic’ al nenumăratelor creaturi care-i cântă laude lui Dumnezeu. Să ne alăturăm sfântului Francisc de Assisi în cântarea: ‚Fii lăudat, Doamne, cu toate făpturile tale’ (cf. Cântarea fratelui Soare). Să ne alăturăm psalmistului în cântarea: ‚Orice viețuitoare să aducă slavă Domnului!’ (Ps 150,6).”
„Din păcate” – continuă pontiful – „acest cântec dulce este însoțit de un strigăt amar. Sau, mai degrabă, de un cor de strigăte amare. În primul rând, sora mamă pământ este cea care strigă. Aflată la mila exceselor noastre consumiste, ea geme și ne imploră să încetăm abuzurile noastre și distrugerea ei. Apoi, diferitele creaturi sunt cele care strigă. La mila unui ‚antropocentrism despotic’ (Laudato si', 68), aflat la antipodul centralității lui Cristos în opera creației, nenumărate specii se sting, încetând pentru totdeauna imnurile lor de laudă către Dumnezeu. Dar și cei mai săraci dintre noi sunt cei care strigă. Expuși la criza climatică, cei săraci suferă în modul cel mai grav impactul secetelor, al inundațiilor, al uraganelor și al valurilor de căldură, care continuă să devină tot mai intense și mai frecvente. Din nou, frații și surorile noastre din popoarele indigene strigă. Din cauza intereselor economice prădătoare, teritoriile lor ancestrale sunt invadate și devastate din toate părțile, strigând ‚un strigăt care se înalță până la cer’ (Exortația apostolică postsinodală „Querida Amazonia”, 9). În cele din urmă, tinerii noștri strigă. Amenințați de un egoism miop, ei ne cer cu nerăbdare ca noi, adulții, să facem tot ce ne stă în putință pentru a preveni sau cel puțin a limita prăbușirea ecosistemelor planetei noastre.”
În continuarea Mesajului, Sfântul Părinte ne îndeamnă ca, auzind aceste strigăte amare, „să ne căim și să schimbăm stilurile de viață și sistemele dăunătoare”. Încă de la început, chemarea evanghelică ‚Pocăiți-vă, căci împărăția cerurilor este aproape!’ (Mt 3,2), care îndeamnă la o nouă relație cu Dumnezeu, implică și o relație diferită cu ceilalți și cu creația. Starea de degradare a casei noastre comune merită aceeași atenție ca și alte provocări globale, cum ar fi crizele grave din domeniul sănătății și conflictele armate. ‚Trăirea vocației de a fi custozi ai operei lui Dumnezeu este o parte esențială a unei existențe virtuoase, nu ceva opțional sau chiar un aspect secundar al experienței creștine’ (Laudato si', 217). Ca persoane de credință, ne simțim și mai responsabili să acționăm, în comportamentul nostru zilnic, în concordanță cu această cerere de convertire. Dar nu este doar individuală: ‚Convertirea ecologică necesară pentru a crea o dinamică de schimbare durabilă este, de asemenea, o convertire comunitară’(Laudato si’. 219). Din această perspectivă, comunitatea națiunilor este, de asemenea, chemată să se implice, în special în cadrul reuniunilor Organizației Națiunilor Unite dedicate problemei mediului, într-un spirit de cooperare maximă.”
În încheierea Mesajului, papa Francisc a îndemnat la rugăciune „în acest Timp al Creației pentru ca întâlnirile la vârf COP27 e COP15 să poată uni familia umană pentru a aborda în mod decisiv cele două crize – cea climatică și cea a biodiversității reduse”. „Amintindu-ne de îndemnul sfântului Paul de a ne bucura cu cei care se bucură și de a plânge cu cei care plâng (cf. Rom 12,15), să plângem cu strigătul amar al creației, să îl ascultăm și să răspundem cu fapte, astfel încât noi și generațiile viitoare să ne putem bucura în continuare de cântecul dulce de viață și speranță al creaturilor” – se mai spune în Mesajul papei Francisc prilejuit de Ziua mondială de rugăciune pentru îngrijirea Creației, din 2022, care se marchează la 1 septembrie.
Stabilită de papa Francisc pe 6 august 2015, această zi specială de rugăciune pentru protejarea creației se marchează anual, la 1 septembrie, și se bucură de atenția îndelungată a Bisericilor Ortodoxe.
