Visul lui Álvaro Fernández Martos, ca și al multor alții copii, a fost să devină fotbalist. Tânărul s-a născut la Cordoba (Spania) acum 22 de ani. Este al treilea dintre cei cinci frați. Dintotdeauna fotbalul a fost pasiunea sa, fiind de mic copil un fan al Barcelonei. Era „vedetă” în curtea școlii și pe terenurile de sport cu prietenii. A jucat în diferite campionate andaluzice ca mijlocaș defensiv. O promisiune tânără. 
Într-o zi, după antrenament, antrenorul i-a spus lui Alvaro că un scouter de la echipa Real Madrid este interesat de el și dorește să-l vadă. Visul său, și cel al fiecărui copil, era mai aproape ca niciodată. Problema era că Alvaro a discutat cu preotul său spiritual în săptămâna precedentă, deoarece își dorea să devină preot.
Zilele Mondiale ale Tineretului din anul 2014 s-au desfășurat în capitala Spaniei. S-a alăturat și el unui grup de prieteni care se pregăteau să plece la Madrid. „Familia mea este creștină, părinții mei participă la Liturghie în fiecare zi și au o credință puternică care mi-au tranmis-o și mie și fraților mei de când eram mici. Cu toate acestea, în adolescență, am urmat și eu exemplul prietenilor mei și m-am distanțat de Biserică, considerând că ceea ce mi-au tranmis părinții este doar o tradiție”. Acea călătorie la Madrid a schimbat ceva în interiorul lui: „Am văzut tineri din toate culturile, din toate rasele care se întrebau în acele zile ce dorește Dumnezeu de la ei”. Astfel „mi-am deschis și eu sufletul și am realizat că credința nu este ceva ce mi-a fost predat, ci Dumnezeu atinge sufletul fiecărei persoane. Am înțeles că credința avea de-a face cu o persoană”.
În timpul nopții, în timp ce tinerii se adunau să râdă și să glumească, pe neașteptate Alvaro primește o mustrare. „O bătrânică s-a apropiat de mine și a început să mă mustre. M-a luat de-o parte și a început să mă certe. La un moment dat a tăcut, m-a privit și mi-a spus: „Te-ai gândit vreodată să devii preot?” Și recunosc că în acel moment am simțit o mare iubire în lăuntrul meu, ca și cum Dumnezeu mi-ar fi așezat-o prin intermediul acelei doamne. Eram pe punctul de a plânge și i-am spus: „Cred că m-am gândit la un moment dat”. Mi-a răspuns: „Pentru ca să înțelegi că aceasta este o vocație, eu mă voi ruga pentru tine în fiecare zi ca să devii preot”. Alvaro s-a întors acasă mișcat de acea experiență.
„După câteva luni i-am spus preotului că în anul următor vreau să intru în seminar la Pamplona. Și la câteva zile după aceasta, antrenorul a venit la mine și mi-a spus: „Pentru șase luni te vei alătura echipei de fotbal Real Madrid, iar apoi vor decide dacă vei rămâne. În acel moment eram foarte confuz, nu știam ce să fac”. Numai prin rugăciune Alvaro a fost capabil să ia o decizie în privința viitorului său. „Am avut un an plin de îndoieli. Am fost la un pas de a abandona drumul preoției, dar Fecioara de la Medjugorje m-a convins”. Tânărul merge într-un pelerinaj la Medjugorje, iar Fecioara nu-l dezamăgește: „În timpul adorației, am simțit cum Fecioara îmi vorbește în suflet: „Fiul meu, vreau ca tu să devii preot”. Am început să plâng ca un copil, iar de atunci nu am mai avut niciun dubiu”. Încheie Alvaro: „Dumnezeu a privit la sărăcia mea, zicând: „Vreau să intru în viața acestui om sărac”. Și mi-a spus: „Urmează-Mă! Lumea nu îți oferă decât o acadea care se va termina. În schimb, Eu îți ofer viața veșnică”.
Traducere: LNU
