”Întoarcerea la rădăcini. Cum să răspundem la declinul creștinismului în Statele Unite” este titlul unui semnificativ articol publicat în ediția de miercuri, 13 noiembrie 2019, a cotidianului Sfântului Scaun «L’Osservatore Romano» și semnat de Charles de Pechpeyrou după un colocviu cu episcopul auxiliar de Boston, mons. Robert P. Reed, și cu episcopul de Bridgeport, mons. Frank Joseph Caggiano. Colocviul a avut loc în contextul vizitei ”ad Limina” a episcopilor americani. Vă oferim aici o sinteză a dialogului, din convingerea că temele atinse și perspectivele trasate nu sunt străine de situația Bisericii din România și, cu atât mai puțin, a celei din Europa.
”Pentru primii discipoli calea pe care a mers Biserica era mărturia, chiar până la martiriu, și la fel trebuie să fie și în acest moment dificil pentru creștinismul din Statele Unite ale Americii”, susține episcopul american Robert R. Reed, auxiliar în arhidieceza de Boston, care s-a aflat zilele trecute la Roma cu ocazia vizitei ”Ad Limina Apostolorum”.
Prelatul american face referință la datele îngrijorătoare ale recentului raport publicat de Pew Research Center din Washington: religia creștină este practicată tot mai puțin în comunitățile americane, în timp ce este în creștere numărul persoanelor care afirmă că nu cred în Dumnezeu. E adevărat că 65% dintre adulți se declară în continuare creștini, dar cifra arată o scădere cu 12 procente față de sondajul de acum zece ani. Între timp, grupul numit «none» (nici, nici – n.r.), al celor care se declară atei, agnostici sau ”nimic” a ajuns la 26% din populație, de vreme ce în 2009 era la 17%. Desigur, observă episcopul de Bridgeport, mons. Frank J. Caggiano, responsabil pentru evanghelizare și cateheză în cadrul Conferinței episcopale, aceste date au nevoie de o contextualizare. Trebuie spus, de aceea, că cifrele de mai sus se referă atât la ramurile protestante cât și la comunitatea catolică, dar ”declinul creștinismului face parte, în realitate, dintr-un fenomen mai vast din Statele Unite ale Americii care privește declinul tuturor religiilor instituționale și organizate”. Statisticile din cultura secularizată în care trăim, mai spune episcopul Caggiano, arată că în mod special ”tinerii sunt cei care abandonează religia creștină din cauza unei filosofii seculariste, personaliste, care nu-și mai pune încrederea în niciun fel de instituție, ci numai în propria persoană”. ”Punând accentul pe ideile de libertate individuală și de alegere autonomă, aceștia nu au încredere în nimic din ceea ce le este oferit, cu excepția cazului în care este vorba de ceva făcut de ei înșiși”. Totodată, mai spune prelatul american, ”social media permit astăzi înființarea de comunități proprii așa cum le dorim, în care se oglindesc opiniile noastre, care seamănă cu noi, în timp ce comunitatea reală în care unul trăiește este, într-un anumit fel, impusă. Este tot mai greu pentru tineri, de aceea, să învețe relaționarea cu persoane diverse, care au alte puncte de vedere”.
”E necesar să schimbăm modul în care ne relaționăm cu ei”, adaugă mons. Caggiano. ”În trecut, am evanghelizat [tinerele generații] prin programe pastorale și inițiative, dar evanghelizarea își trage seva din mărturie și din vestire (kerygma), și trebuie făcută de la om la om, stabilind o relație personală pe baza acestor două elemente. Cine nu are încredere în instituții va accepta să aparțină unei comunități numai dacă vede că persoanele care fac parte au o credință arzătoare”. ”Am spus întotdeauna credincioșilor mei că o comunitate devine cu adevăra creștină atunci când toți îi știu pe nume pe ceilalți, când este întotdeauna cineva care te întreabă ce s-a întâmplat data aceea în care ai lipsit. Aceasta este comunitatea care va inversa declinul”, mai spune mons. Caggiano.
”În opinia mea”, a adăugat mons. Reed, ”nu există un program ideal pentru a inversa criza. Trebuie să ne întoarcem la principiile fundamentale, întărind comunitățile noastre parohiale, celebrând Sfânta Liturghie și Sacramentele de o manieră mai convingătoare, redescoperind bogatul tezaur de devoțiuni ale Bisericii și trăind o viață cu adevărat creștină”.
Există, însă, semnale încurajatoare, a remarcat mai departe mons. Caggiano, referindu-se în mod precis la cei care frecventează social media. De exemplu, ”se observă în social media un mare interes pentru tradițiile spirituale, etică, o dorință vie de a contribui la realizarea binelui. Noile generații sunt fascinate, în același timp, de frumusețe, inclusiv de frumusețea tradiției creștine. Adevărul, frumusețea și bunătatea sunt cele trei căi evidențiate cu secole în urmă de Sfântul Toma de Aquino. Sunt trei lucruri pe care i «millenials» le caută, dar fără a se raporta la instituții”.
Un alt motiv de speranță în contextul democrațiilor occidentale cu un nivel de trai ridicat îl reprezintă faptul că până acum Statele Unite ale Americii rămân o țară profund religioasă, după cum arată un studiu publicat anul trecut de același institut de cercetare (Pew Research Center). Potrivit acestuia, americanii se roagă mai des, urmează cu o frecvență mai mare serviciile religioase săptămânale și atribuie o importanță tot mai mare credinței în comparație cu adulții din celelalte țări occidentale dezvoltate. Va continua această unicitate? După episcopul de Bridgeport ”următorii zece ani vor fi decisivi. Dacă liderii Bisericii catolice consideră că lupta împotriva secularizării este o prioritate și îți vor asuma calitățile spirituale necesare ca să dea mărturie pentru o sfințenie personală și a predica învățătura Bisericii, pentru a promova comunități în care să existe o iubire autentică, atunci Statele Unite ale Americii vor reuși să rămână o excepție. Nu este inevitabil ca țara să urmeze drumul unei secularizări asemănătoare celei care se trăiește în Europa, pentru că rămâne, la urma urmei, o profundă sensibilitate religioasă. Dar timpul zboară și ar trebui să ne dăm de lucru”.
