Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


2 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Să pășim în dreptate spre unitatea creștinilor, ”Țara făgăduinței” pentru Biserici

 
Să pășim în dreptate spre unitatea creștinilor, ”Țara făgăduinței” pentru Biserici
  • 19 Ian 2019
  • 201

Vineri, 18 ianuarie 2019, papa Francisc a prezidat rugăciunea Vesperelor din prima zi a Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor (18-25 ianuarie). Slujba a început la 17.30 în bazilica Sfântul Paul din Afara Zidurilor, cu participarea reprezentanților diverselor confesiuni creștine din Urbe.

”Este un păcat grav a subestima sau a disprețui darurile pe care Domnul le-a acordat celorlalți frați, crezând că aceștia sunt într-un anumit fel mai puțin privilegiați de Dumnezeu”: a spus papa Francisc la omilia rugăciunii Vesperelor, prezidată în seara de vineri, 18 ianuarie 2019, în bazilica Sfântul Paul din Afara Zidurilor, cu ocazia deschiderii Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor. În acest an, tema Săptămânii sau Octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor (18-25 ianuarie) a fost aleasă de un grup de creștini din Indonezia din cartea Deuteronomului: «Dreptatea, numai dreptatea să o cauți!» (16,20). Au luat parte la ritul sacru reprezentanți ai celorlalte Biserici și confesiuni creștine prezente în Urbe. Pontiful a salutat în mod special delegația ecumenică din Finlanda, studenții de la ”Ecumenical Institute of Bossey” și tinerii ortodocși care își fac studiile cu sprijinul Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor.

Rugăciunea Vesperelor

Celebrarea liturgică din bazilica papală Sfântul Paul din Afara Zidurilor a urmat rugăciunea canonică a Vesperelor: ritul începutului, imnul, psalmodia, lectura biblică (Rm 15,1-3 la care s-a adăugat Dt 16, 9-20, din care s-a inspirat tema Săptămânii de rugăciune din acest an), omilia Sfântului Părinte, responsoriul scurt, cântarea ”Magnificat” (Lc 1,46-55), intercesiunile (în greacă, georgiană, franceză, malayalam, arabă și finlandeză), Tatăl Nostru (cântat în latinește pe melodia gregoriană), rugăciunea de încheiere și binecuvântarea finală a papei Francisc. Studenții teologi de la Bossey au recitat intercesiunile în georgiană și arabă, în timp ce un reprezentant al Patriarhatului de Constantinopol a recitat rugăciunea psaltică după primul Psalm al Vesperelor (Ps 40), iar un reprezentant al Comuniunii anglicane, rugăciunea psaltică de după cel de-al doilea psalm (Ps 45). Cântările au fost susținute de Corul Capelei Sixtine, la care s-au adăugat Corul ”Mater Ecclesiae” și Corul călugărilor benedictini.

Mărire Domnului și dreptate aproapelui

La omilia Vesperelor, papa s-a oprit îndelung la lectura biblică din care a fost luată tema din acest an a Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor. Pontiful a scos în evidență că după menționarea celor trei sărbători principale – Paștele, Rusaliile și Corturile – autorul sacru face trimitere directă la judecători. ”Sărbătorile înseși”, a spus papa, ”îndeamnă poporul la dreptate, amintind egalitatea fundamentală dintre toți membrii, cu toții la fel de dependenți de milostivirea divină, și invitându-l pe fiecare să împărtășească cu ceilalți bunurile primite. A-i aduce cinste și mărire Domnului la sărbătorile de peste an merge mână în mână cu a-i aduce cinste și dreptate aproapelui propriu, mai ales dacă este slab și nevoiaș”.

Unitatea creștinilor și cerințele dreptății

”Asemenea poporului sfânt al lui Dumnezeu”, a remarcat mai departe papa Francisc în contextul dialogului dintre creștinii despărțiți, ”și noi suntem mereu pe punctul de a intra în Împărăția pe care Domnul ne-a făgăduit-o. Dar, fiind divizați, avem nevoie să ne amintim de chemarea la dreptate ce ne-a fost adresată de Dumnezeu. Chiar și printre creștini există pericolul ca logica cunoscută de israeliții în timpurile antice și de atâtea popoare dezvoltate din zilele noastre să prevaleze, altfel spus, ca în încercarea de a acumula bogății, să uităm de cei slabi și nevoiași. Este ușor să uităm de egalitatea fundamentală care există între noi: faptul că la origine eram cu toții sclavi ai păcatului și că Domnul ne-a mântuit la Botez, numindu-ne fii ai săi. Este ușor să ne gândim că harul spiritual ce ne-a fost dăruit ar fi proprietatea noastră, ceva care ni se cuvine și care ne aparține. Este posibil, de asemenea, ca darurile primite de la Dumnezeu să ne facă orbi la darurile împărțite celorlalți creștini. Este un păcat grava a subestima sau a disprețui darurile pe care Dumnezeu le-a acordat celorlalți frați, crezând că aceștia ar fi într-un anumit fel mai puțin privilegiați de Dumnezeu. Dacă nutrim astfel de gânduri, noi permitem ca însuși harul primit să devină motiv de orgoliu, nedreptate și dezbinare. Cum vom putea, atunci, să intrăm în Împărăția făgăduită?”

Darurile primite trebuie împărțite

”Cultul care se cuvine acelei Împărății, cultul pe care dreptatea îl cere”, a încheiat Sfântul Părinte, ”este o sărbătoare care îi cuprinde pe toți, o sărbătoare în care darurile primite trebuie să devină accesibile și împărțite. Pentru a face primii pași spre acea țară făgăduită, care este unitatea noastră, trebuie mai întâi de toate să recunoaștem cu umilință că binecuvântările primite nu sunt ale noastre de drept, ci sunt ale noastre prin dar și că ne-au fost date ca să le împărțim cu ceilalți. În al doilea rând, trebuie să recunoaștem valoarea harului acordat altor comunități creștine. Pe cale de consecință, va fi o dorință a noastră să participăm la darurile altuia. Un popor creștin reînnoit și îmbogățit de acest schimb de daruri va fi un popor capabil să meargă cu pas sigur și încrezător pe calea care conduce la unitate”.

Card. Kurt Koch: rugăciunea, baza oricărui demers ecumenic

În salutul adresat Sfântului Părinte la încheierea celebrării liturgice, card. Kurt Koch, președintele Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor, a subliniat că această manifestare religioasă ”ne amintește că rugăciunea pentru unitate este fundamentul oricărui efort ecumenic”. Mai mult, ”fără mișcarea de rugăciune, nava ecumenismului nu ar fi ieșit din port. Acest curent de rugăciune trebuie să însoțească și astăzi toate eforturile noastre ecumenice, după cum Sanctitatea Voastră a subliniat în discursul adresat participanților la un colocviu ecumenic: «Angajarea ecumenică răspunde în primul rând la rugăciunea Domnului Isus însuși și se întemeiază esențial pe rugăciune» (Discurs, 24 ianuarie 2015).

20 de ani de la Declarația catolico-luterană privind doctrina îndreptățirii

Prin rugăciune, a mai spus cardinalul Koch, creștinii își exprimă convingerea de credință că ”noi înșine nu suntem în măsură să facem unitatea numai prin puterile noastre, nici nu putem defini forma și timpul realizării ei, dar putem numai să o primim ca dar al Spiritului Sfânt. Unitatea este un dar, este gratis, este un har”. Aceeași convingere, a amintit prelatul catolic elvețian, este la baza «Declarației comune privind doctrina îndreptățirii», semnată de Federația luterană mondială și Biserica catolică la Augsburg pe 31 octombrie 1999. ”Mărturisim împreună că nu suntem drepți pe baza puterilor noastre, dar suntem îndreptățiți prin meritele lui Cristos. Numai în acest fel ne putem angaja și în favoarea dreptății, după cum ne îndeamnă să facem tema Săptămânii de rugăciune din acest an: «Dreptatea, numai dreptatea să o cauți!» (Dt 16,20)”. Acest an comemorativ, a mai spus card. Koch, ”ne amintește și faptul că dreptatea și milostivirea nu pot fi despărțite. Într-adevăr, semnificația îndreptățirii prin harul divin poate fi vestită de o manieră nouă prin mesajul milostivirii lui Dumnezeu. Și, invers, în lumina milostivirii divine, pe care omul de astăzi o dorește îndelung, se profilează mai clar credința în doctrina îndreptățirii în semnificația sa existențială”.

A. Dancă

 



Sursa:vaticannews.va/ro