Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


7 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Alexandru Ciura, preot greco-catolic, naşul "Luceafărului"

 
Alexandru Ciura, preot greco-catolic, naşul "Luceafărului"
  • 02 Mar 2018
  • 3910

La 2 martie 1936, trecea la cele veșnice Alexandru Ciura, preot greco-catolic, prozator, profesor, publicist, primul președinte al revistei „Luceafărul”, căreia alături de Octavian Goga şi Octavian Codru Tăslăuanu i-a dat strălucire.

Alexandru Ciura s-a născut într-o familie de preoți greco-catolici din Țara Moților. Tatăl său era preot greco-catolic în Abrud, iar bunicul său a fost preot în Bucium Saşa, localitate în care mai târziu va fi preot Ion Agârbiceanu, un mare prozator, fiu și preot al Bisericii Române Unite.

Studile gimnaziale le face la Blaj și Sibiu (1886-1894). Între 1894 și 1898 urmează Facultatea de Teologie din Budapesta și apoi între 1899-1902 cea de Litere, cu specializare în română, elină și latină.

La Budapesta studenţimea română era destul de numeroasă, în 1902 se găseau aici peste 100 de studenţi organizaţi în Societatea “Petru Maior”, organizație ce purta numele istoricului, filologului și scriitorului român transilvănean, protopop greco-catolic de Reghin, reprezentant de frunte al Școlii Ardelene. În 1902 s-au hotărât să se fondeze în cadrul acestei Societăţi o revistă a tinerimii universitare. “I-a fost ursit lui Alexandru Ciura să fie naşul Luceafărului. În comitetul întrunit în ziua de 10 mai 1902 Ciura a fost ales preşedinte şi i s-a propus să găsească un nume publicaţiei. Numele ales a fost „Luceafărul”.

În același an părăsește Budapesta și se stabilește la Blaj, unde a locuit până în 1919, fiind profesor de limba română la Liceul „Sfântul Vasile”. Anii petrecuţi la Blaj fiind cei mai rodnici, continuând să scrie la „Luceafărul”, de care a rămas legat până la ultimul său număr din 1914, a mai lucrat în redacția foii „Unirea” de la Blaj, fiind colaborator la principalele periodice transilvănene din vremea sa, autor de volume cu schițe, poezii, nuvele, traduceri. Din 1919 în 1936 a fost profesor de română și director al Liceului „George Barițiu” din Cluj.

A fost căsătorit cu Leontina Lucaciu, nepoata „Leului de la Șișești”, Vasile Lucaciu, preot greco-catolic, una dintre cele mai importante personalități politice, culturale și istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului Austro-Ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania.

Alexandru Ciura s-a numărat și el printre delegații la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a decis unirea Transilvaniei cu România în 1918.

ACC