Ca om de aleasă cultură, Tertulian Langa a scris pe linie sociologică 15 monografii profesionale şi a tradus Noul Testament şi Psaltirea, manuscrisele aşteptând să vadă lumina tiparului.
Peste tot unde a fost prezent a susţinut cu tărie şi putere de convingere dreptul la viaţă al Bisericii Române Unite. În calitate de conducător al clerului din dieceză, l-a reprezentat întotdeauna cu demnitate, îndeosebi în relaţiile cu autorităţile de stat, atât înainte de eliberare, cât mai ales după Revoluţia din 1989, participând activ la toate acţiunile şi demersurile întreprinse de Episcopii Bisericii Române Unite, la memoriile, întâlnirile şi dialogurile cu Puterea de Stat, ori cu Biserica Ortodoxă Română, pentru restituirea lăcaşurilor de cult şi a celorlalte bunuri patrimoniale, răpite în 1948.
Mereu prezent în publicistică, prin articole şi inteviuri în ziare şi reviste, la posturile de radio naţionale sau străine – “Europa Liberă”, “BBC”, “Vocea Americii”, “Vocea Germaniei” -, prin predici bine documentate, expuse convingător şi cu căldură miilor de credincioşi, adunaţi în fiecare duminică ori sărbătoare, fie în Cluj la Liturghiile din Piaţa Libertăţii, ori din capela episcopiei, fie din alte localităţi, a dus o luptă temerară în înţelesul cel mai bun al cuvântului, atât cu Puterea politică, dar mai ales cu Biserica Ortodoxă Română, pentru redobândirea bunurilor pierdute şi regruparea credincioşilor în Biserică.
Dacă regruparea credincioşilor greco-catolici la sânul Bisericii Române Unite, după atâţia ani de prigoană, a fost una dintre marile reuşite, la care contribuţia vicarului Tertulian Langa a fost dintre cele mai importante, în materie de redobândire a bunurilor pierdute rezultatele nu au fost pe măsura zbaterii şi insistenţelor. Obţinând parţial localul reşedinţei episcopale din Cluj, exclusiv în baza tratativelor purtate de vicarul T. Langa cu direcţiunea Şcolii Ajutătoare, ocupanta clădirii, a aşezat acolo conducerea Eparhiei, Capitulul diecezan, un serviciu permanent de pastoraţie a credincioşilor de pe raza municipiului Cluj, redacţia şi serviciul de difuzare al revistei “Viaţa Creştină”. Dintr-o sală festivă obţinută, prin funcţiunile multiple ce i le-a dat, a făcut o sală polivalentă, multifuncţională, fiind utilizată pentru întâlnirile preoţeşti, şedinţe ale AGRU-lui, sală de curs pentru Institutul Teologic de grad universitar, pentru cursurile de cateheză, capelă pentru 2-3 Liturghii pe zi ş. a.
După preluarea eparhiei de către episcopul
titular nou-hirotonit, PSS George Guţiu, pr. Tertulian Langfa a fost
numit, după 1990, în funcţia de Vicar General al Eparhiei de
Cluj-Gherla. (Datele biografice preluate din volumul Catolicism şi Ortodoxie românească. Scurt istoric al Bisericii Române Unite – pr. Silvestru Augustin Prunduş şi Clemente Plaianu).
Amintire: tertulianlanga
