Intr-un nou raport care relateaza starea libertatii religioase din Romania dat publicitatii pe data de 20 mai, Departamentul de Stat
al SUA expune in termeni largi abuzurile, discriminarea, hartuirea,
intimidarile, amenintarile si agresiunile pe care comunitatea
greco-catolica din Romania le sufera din partea reprezentantilor
Statului Roman si ai Bisericii Ortodoxe Romane.
Pe langa
aceste actiuni, "lipsa progresului in restituirea bisericilor
greco-catolice transferate de fostul guvern comunist Bisericii Ortodoxe
in 1948 continua sa ramana o problema semnificativa", se arata in
deschiderea raportului.
Raportul vorbeste despre cadrul legal
din Romania care e discriminatoriu la adresa Bisericii Greco-Catolice.
Desi exista legi care reglementeaza retrocedarea proprietatilor
religioase confiscate intre 1940 si 1989, Biserica Greco-Catolice este
exceptata de la ele.
"O lege separata permite Bisericii
Greco-Catolice sa deschida actiuni in justitie cand incercarile de a
obtine restituirea proprietatilor sale prin dialog cu Biserica Ortodoxa
esueaza, legea insa nu retrocedeaza bisericile automat", se mentioneaza
in raport.
Raportul vorbeste si despre atitudinea unor
instante de judecata care "au amanat audierile in numeroase procese
intentate de Biserica Greco-Catolica, iar procesele au fost adeseori
prelungite de apeluri sau solicitari ale Bisericii Ortodoxe de a
transfera procesele la alte instante. De asemenea, instantele au hotarat
in unele cazuri in favoarea Bisericii Ortodoxe pe baza faptului ca
aceasta are mai multi credinciosi decat Biserica Greco-Catolica."
Chiar
si dupa ce greco-catolicii castiga in instante bisericile pe care le
revendica dupa ani de procese, "preotii ortodocsi in general se opun si
amana restituirea bisericilor catre greco-catolici, argumentand ca
fostele biserici greco-catolice au apartinut comunitatilor care le
folosesc in prezent. De asemenea, preotii ortodocsi argumenteaza ca
numarul redus de greco-catolici nu justifica restituirea proprietatilor
greco-catolice."
Raportul relateaza cazul Casva (MS), unde
"autoritatile locale au esuat sa aplice o hotarare judecatoreasca din
2010 care prevedea restituirea bisericii greco-catolice [...] cu toate
ca Biserica Greco-Catolica a apelat la Presedinte, Primul-Ministru,
Ministrul de Interne si Prefectul Judetului Mures ca hotararea
judecatoreasca sa fie pusa in aplicare".
"In cazurile unde
instantele de judecata au cerut Bisericii Ortodoxe sa retrocedeze
bisericile fostilor proprietati, preotii ortodocsi in mod frecvent au
instigat populatia locala sa se opuna aplicarii acestor hotarari.
Autoritatile locale adesea au ezitat sa aplice asemenea hotarari, dar in
unele cazuri Biserica Greco-Catolica a reusit sa le aiba aplicate dupa
eforturi de durata", se arata in raport.
Exista situatii unde
greco-catolicilor li se impiedica accesul in cimitir sa isi ingroape
mortii cu proprii preoti. Raportul ofera ca exemplu situatia din
Pesceana (VL), unde "autoritatile si preotii ortodocsi locali au
continuat sa le impiedice [greco-catolicilor] accesul in cimitirul
public din localitate in ciuda unei decizii a Curtii de Apel din 2009
care a hotarat ca un preot greco-catolic poate celebra servicii
religioase in cimitir pentru decedatii greco-catolici". Tot la Pesceana,
in luna noiembrie, preotul ortodox a instigat un grup de credinciosi
ortodocsi sa agreseze verbal un grup de greco-catolici care mergeau sa
se roage la mormantul unui greco-catolic.
"Cu toate ca
Biserica Greco-Catolica a oferit Bisericii Ortodoxe posibilitatea ca in
bisericile pe care le-a recastigat sa aiba loc slujbe religioase
alternative, in cele mai multe cazuri Biserica Ortodoxa a refuzat aceste
oferte", se mai arata in raport.
"Biserica Ortodoxa si
Greco-Catolica nu au reusit sa inceapa un dialog pentru rezolvarea
disputelor patrimoniale existente, cu toate ca a existat in timpul
anului un schimb de mesaje cu scopul de a ajunge la o intelegere asupra
termenilor sub care un dialog poate incepe", afirma raportul
Departamentului de Stat.
In concluzia raportului se
mentioneaza ca oficiali ai Departamentului de Stat continua sa fie
interesati de situatia Bisericii Greco-Catolice din Romania, iar
"oficialii ambasadei si-au exprimat in cadrul discutiilor cu oficialii
guvernului ingrijorarea fata de ritmul lent al procesului de retrocedare
al proprietatilor religioase, cu precadere al bisericilor
greco-catolice".
In incheiere, raportul mentioneaza ca "membrii Ambasadei au incurajat continuu Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica sa reinceapa dialogul in scopul reconcilierii si rezolvarii disputelor patrimoniale existente. Ambasadorul american si alti sase ambasadori s-au intalnit in luna februarie cu Patriarhul Ortodox si cativa episcopi pentru a incuraja reinceperea dialogului dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica."
Raportul integral al Departamentului de Stat poate fi accesat aici: http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/religiousfreedom/index.htm?year=2012&dlid=208358
Pana la traducerea sa oficiala in limba romana, Romanian Greek-Catholic
Association pune la dispozitia publicului interesat, la sfarsitul
acestui comunicat, traducerea in romana a sectiunilor din raport care au
legatura directa cu comunitatea greco-catolica.
"Lecturarea
acestui raport dovedeste nu numai ca Biserica Greco-Catolica este cel
mai discriminat cult din Romania, dar ca impotriva comunitatii
greco-catolice din Romania se poarta o politica organizata de epurare
culturala si religioasa continuata si dupa caderea comunismului", a spus
Pr. Chris Terhes, Presedintele Romanian Greek-Catholic Association.
"Precedentul
creat de o hotarare judecatoreasca care prevede ca bunurile
greco-catolice confiscate de comunisti si date Bisericii Ortodoxe nu se
retrocedeaza pentru ca greco-catolicii sunt mai putini scoate Romania
din randul tarilor care garanteaza dreptul de proprietate", a spus
acesta. "In baza acestei hotarari, un grup de oameni poate intra oricand
peste orice familie si sa-i ia casa, de exemplu, iar statul sa dea
dreptate grupului daca e mai numeros."
"Din punct de vedere
uman si crestin, este de neinteles de ce Biserica Ortodoxa Romana, care
are zeci de mii de biserici - cateva mii construire numai in ultimii ani
-, refuza sa retrocedeze bisericile greco-catolice pe care le-a primit
de la comunisti. Aceasta, cu atat mai mult cu cat Biserica
Greco-Catolica si-a oferit disponibilitatea de a oferi bisericile
retrocedate pentru celebrari alternative comunitatilor ortodoxe astfel
incat atat greco-catolicii cat si ortodocsii sa se poata ruga intr-o
biserica", a spus Pr. Terhes.
Raportul Departamentului de Stat vine la cateva zile dupa ce vicepresedintele PDL Ioan Oltean
a initiat un nou proiect de lege anti greco-catolic care cauta sa
ingradeasca comunitatilor greco-catolice dreptul de a se adresa in
justitie.
In perioada ce va urma Romanian Greek-Catholic
Association va oferi detalii publice in legatura cu fiecare caz
prezentat in acest raport.
International Religious Freedom Report for 2012 - Romania
Rezumat
Tendinta
guvernului in materie de respectare a libertatii religioase nu s-a
schimbat semnificativ pe timpul anului 2012. In unele cazuri,
autoritatile locale nu au reactionat la plangerilor facute de grupuri
religioase minoritare. Lipsa progresului in restituirea bisericilor
greco-catolice transferate de fostul guvern comunist Bisericii Ortodoxe
in 1948 continua sa ramana o problema semnificativa.
S-au
semnalat situatii de discriminare de catre societate din cauza
apartenentei, credintei sau a practicii religioase. Au existat cazuri in
care unii preoti ortodocsi au aratat ostilitate fata de grupuri
religioase ce nu apartin Bisericii Ortodoxe, le-au criticat activitatile
misionare si le-au oprit accesul in cimitire.
Ambasadorul
american si reprezentanti ai Ambasadei s-au intalnit cu Ministerul
Afacerilor Externe si Secretariatul de Stat pentru Culte pentru a atrage
atentia cu privire la esecul guvernului de a asigura restituirea
tuturor proprietatilor religioase confiscate de fostele regimuri,
fascist si comunist.
Oficiali ai Ambasadei au incurajat de
asemenea Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica sa reporneasca dialogul in
vederea reconcilierii.
Sectiunea I. Demografia religioasa
Conform
recensamantului din 2011, populatia Romaniei este de 19 milioane.
Credinciosii ortodocsi constituie 86 la suta din populatie,
romano-catolicii intre 4 si 6 la suta, iar greco-catolicii sub 1
procent. Conform Bisericii Greco-Catolice si relatarilor din mass-media,
iregularitatile din partea celor care au facut recensamantul au ridicat
in mod artificial numarul credinciosilor ortodocsi in detrimentul altor
grupuri religioase.
Sectiunea II. Situatia respectarii de catre guvern a libertatii religioase
Cadrul legal/politic
Constitutia
Romaniei, precum si alte legi si politici protejeaza libertatea
religioasa. Cu toate acestea, cerintele guvernului de inregistrare si
recunoastere impun restrictii minoritatilor religioase.
Conform
legii privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor,
nivelul de finantare de la stat este stabilit in functie de numarul de
credinciosi ai fiecarui cult inregistrat la cel mai recent recensamant
si de "nevoile reale" ale cultului, o prevedere vaga care lasa loc
pentru interpretare. Biserica Ortodoxa primeste majoritatea acestor
fonduri.
Legea prevede retrocedarea proprietatilor religioase
(si proprietatilor apartinand comunitatilor etnice, inclusiv comunitatea
evreiasca, care este definitiva ca atare) confiscate intre 1940 si
1989. Legea insa nu face referire la retrocedarea bisericilor
greco-catolice confiscate de catre fostul regim comunist si transferate
Bisericii Ortodoxe in 1948.
O lege separata permite Bisericii
Greco-Catolice sa deschida actiuni in justitie cand incercarile de a
obtine restituirea proprietatilor sale prin dialog cu Biserica Ortodoxa
esueaza, legea insa nu retrocedeaza bisericile automat.
Practici guvernamentale
Unele
grupuri religioase minoritare au relatat ca autoritatile locale nu
le-au dat autorizatie de constructie pentru lacase de cult, cu toate ca
nu au avut motivatie legala pentru refuz. Biserica Greco-Catolica a
afirmat ca autoritatile locale continua sa refuze eliberarea unei
autorizatii de constructie, ceruta prima data in 2003, pentru o noua
biserica greco-catolica in Sapanta, Maramures. Greco-catolicii atribuie
aceasta amanare presiunii venite din partea Bisericii Ortodoxe.
In
luna septembrie Asociatia Secular-Umanista a solicitat Ministerului
Educatiei sa retraga imediat din scoli toate cartile de religie care
promoveaza intoleranta si sa ia toate masurile necesare in vederea
prevenirii indoctrinarii religioase. Ministerul Educatiei a raspuns ca
va lucra cu Biserica Ortodoxa pentru a inlocui in anul scolar 2013-2014
cartile de religie ce promoveaza intoleranta. Asociatia a criticat
intentia declarata a ministerului de a coopera numai cu Biserica
Ortodoxa in schimbarea acestor manuale, si a solicitat o dezbatere
publica asupra acestor subiecte.
Cartea descrie aparitia
Bisericii Greco-Catolice in secolul XVIII ca rezultat al
“prozelitismului catolic” si ii numeste pe Martorii lui Iehova, Bahai si
Mormoni “secte” care “reprezinta o autentica amenintare pentru
societate”.
In multe cazuri, minoritatile religioase nu au reusit sa isi recastige proprietatile confiscate, asa cum prevede legea.
Instantele
judecatoresti au amanat audierile in numeroase procese intentate de
Biserica Greco-Catolica, iar procesele au fost adeseori prelungite de
apeluri sau solicitari ale Bisericii Ortodoxe de a transfera procesele
la alte instante.
De asemenea, instantele au hotarat in unele
cazuri in favoarea Bisericii Ortodoxe pe baza faptului ca aceasta are
mai multi credinciosi decat Biserica Greco-Catolica. De exemplu, pe 28
martie Curtea de Apel Cluj a anulat sentinta tribunalului Baia Mare de
restituire a fostei catedrale greco-catolice din Baia Mare.
Reprezentanti
ai Biserici Greco-Catolice au declarat ca Guvernul nu a raspuns in mod
adecvat la plangerile ce privesc restituirea proprietatilor sau
discriminarea facuta de autoritatile locale. Episcopul greco-catolic de
Oradea a trimis in luna aprilie scrisori primului ministru [Mihai Razvan
Ungureanu – n.n.] si Patriarhului Ortodox protestand fata de esecul
autoritatile locale de a aplica o hotarare definitiva si irevocabila de
restituire a bisericii greco-catolice din Vasad. Datorita implicarii
clerului ortodox local, credinciosii greco-catolici nu au putut intra in
biserica.
Au existat plangeri conform carora unele autoritati
locale s-au opus retrocedarii sau au intarziat in mod constant
furnizarea de informatii referitoare la proprietatile revendicate catre
Comisia Speciala de Retrocedare (CSR), obstructionand astfel procesul de
retrocedare, in ciuda amenzilor prevazute de legislatie pentru astfel
de intarzieri. Din 2003 pana in prezent, CSR a primit 14.814 cereri de
retrocedare a proprietatilor de la cultele religioase si au retrocedat
1.554 proprietati. Cu toate acestea, CSR a retrocedat doar 133 dintre
cele 6.723 de proprietati solicitate de Biserica Greco-Catolica, iar in
unele cazuri autoritatile locale au amanat aplicarea ori nu au facut
nici un pas in vederea aplicarii deciziilor.
Autoritatile
locale au esuat sa aplice o hotarare judecatoreasca din 2010 care
prevedea restituirea bisericii greco-catolice din Casva, cu toate ca
Biserica Greco-Catolica a apelat la Presedinte, Primul-Ministru,
Ministrul de Interne si Prefectul Judetului Mures ca hotararea
judecatoreasca sa fie pusa in aplicare.
In localitatea
Pesceana, comunitatea greco-catolica infiintata in 2005 a continuat sa
se confrunte cu discriminarea si hartuirea. Membrii comunitatii
greco-catolice au afirmat ca autoritatile si preotii ortodocsi locali au
continua sa le impiedice accesul in cimitirul public din localitate in
ciuda unei decizii a Curtii de Apel din 2009 care a hotarat ca un preot
greco-catolic poate celebra servicii religioase in cimitir pentru
decedatii greco-catolici.
Unele grupuri religioase au afirmat
ca autoritatile in general permit numai Bisericii Ortodoxe un rol activ
in deschiderea anuala de ceremonii in scoli sau alte evenimente
comunitare. Preotii greco-catolici din Transilvania au afirmat ca ei nu
sunt niciodata invitati de autoritatile locale.
Sectiunea III. Situatia respectarii libertatii religioase de catre societate
Au
existat informatii cu privire la discriminarea de catre societate din
cauza apartenentei, credintei sau practicilor religioase.
Biserica Greco-Catolica a raportat ca in multe localitati preotii ortodocsi au hartuit si intimidat credinciosii greco-catolici.
In
zonele rurale, greco-catolicii au relatat ca preotii ortodocsi folosesc
amenintari si alte forme de intimidare pentru a opri oamenii sa devina
membrii ai Bisericii Greco-Catolice.
In luna noiembrie preotul
ortodox din Vintere (Bihor) a refuzat sa se supuna unei hotarari
judecatoresti care le permitea greco-catolicilor sa se roage in fosta
lor biserica si a facut presiuni asupra satenilor pentru a nu-si declare
afilierea la Biserica Greco-Catolica. In cele din urma autoritatile au
aplicat hotararea judecatoreasca.
Cu toate ca legea permite
grupurilor religioase sa aiba acces in cimitirele care apartin altor
culte, preotii ortodocsi au interzis in unele locuri minoritatilor
religioase accesul in cimitire.
Membrii unor minoritati
religioase, inclusiv Biserica Greco-Catolica si comunitatea Bahai, au
relatat ca preotii ortodocsi nu permit inmormantarea decedatilor
ne-ortodocsi in cimitirele confesionale ortodoxe sau in cimitirele
publice (adesea tratate de catre preotii ortodocsi ca fiind cimitire
confesionale) pana cand anumite conditii nu au fost indeplinite:
inmormantarea trebuia sa aiba loc in sectiuni izolate ale cimitirului
sau preotii ortodocsi sa fie cei care fac inmormantarea.
In
luna noiembrie un preot ortodox a instigat credinciosi ortodocsi sa
abuzeze verbal un grup de greco-catolici din Pesceana in timp ce acestia
se indreptau sa se roage la mormantul unui greco-catolic.
Preotii
ortodocsi in general se opun si amana restituirea bisericilor catre
greco-catolici, argumentand ca fostele biserici greco-catolice au
apartinut comunitatilor care le folosesc in prezent. De asemenea,
preotii ortodocsi argumenteaza ca numarul redus de greco-catolici nu
justifica restituirea proprietatilor greco-catolice.
Tensiunile
au continuat in localitatile unde Biserica Ortodoxa a refuzat sa se
supuna hotararilor judecatoresti care cer restituirea, sau unde Biserica
Greco-Catolica a initiat procese pentru restituire.
In
cazurile unde instantele de judecata au cerut Bisericii Ortodoxe sa
retrocedeze bisericile fostilor proprietati, preotii ortodocsi in mod
frecvent au instigat populatia locala sa se opuna aplicarii acestor
hotarari. Autoritatile locale adesea au ezitat sa aplice asemenea
hotarari, dar in unele cazuri Biserica Greco-Catolica a reusit sa le
aiba aplicate dupa eforturi de durata.
Greco-catolicii au
reintrat in cele din urma in posesia bisericii din Vasad pe 3 mai,
urmand refuzuri repetate ale autoritatilor locale sa aplice o hotarare
judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Pe 9 august
greco-catolicii din Sisesti, Maramures, au reintrat in posesia bisericii
din localitate dupa o batalie de 13 ani in justitie. Preotii ortodocsi,
insa, au scos toate icoanele greco-catolice si alte obiecte religioase
din biserica inainte sa o predea.
In localitatea Budesti, pe
29 octombrie, comunitatea greco-catolica a reintrat in posesia bisericii
dupa ce 20 de ani s-a rugat in case particulare.
Cu toate ca
Biserica Greco-Catolica a oferit Bisericii Ortodoxe posibilitatea ca in
bisericile pe care le-a recastigat sa aiba loc slujbe religioase
alternative, in cele mai multe cazuri Biserica Ortodoxa a refuzat aceste
oferte.
Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica nu au reusit sa
inceapa un dialog pentru rezolvarea disputelor patrimoniale existente,
cu toate ca a existat in timpul anului un schimb de mesaje cu scopul de a
ajunge la o intelegere asupra termenilor sub care un dialog poate
incepe.
Sectiunea IV. Politica Guvernului Statelor Unite
Ambasadorul
si alti oficiali ai Ambasadei s-au intalnit regulat cu oficiali ai
guvernului si lideri religiosi pentru a discuta aspecte legate de
libertatea religioasa. Reprezentanti ai Ambasadei, impreuna cu oficiali
ai Departamentului de Stat care au vizitat Romania, s-au intalnit cu
Secretariatul de Stat pentru Culte si Ministrul Afacerilor Externe
pentru a discuta libertatea religioasa, rolul Secretariatului pentru
Culte in viata religioasa a tarii si aspectele legate de disputa
patrimoniala dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica.
Oficialii
ambasadei si-au exprimat in cadrul discutiilor cu oficialii guvernului
ingrijorarea fata de ritmul lent al procesului de retrocedare al
proprietatilor religioase, cu precadere al bisericilor greco-catolice.
Ambasadorul,
oficiali ai Ambasadei si oficiali ai Departamentului de Stat s-au
intalnit regulat cu lideri ai Bisericii Greco-Catolice pentru a discuta
relatia dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica, cazuri de
discriminare de la nivel local si relatia cu guvernul de la nivel
central. Oficiali ai Ambasadei s-au intalnit de asemenea regulat cu
reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe pentru a discuta relatia dintre
Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica.
Membrii Ambasadei au incurajat continuu Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica sa reinceapa dialogul in scopul reconcilierii si rezolvarii disputelor patrimoniale existente. Ambasadorul american si alti sase ambasadori s-au intalnit in luna februarie cu Patriarhul Ortodox si cativa episcopi pentru a incuraja reinceperea dialogului dintre Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica.
sursa: rogca.org
