După ce a ajuns miercuri, 8 iulie 2015, în Bolivia, papa Francisc a celebrat joi o Sfântă Liturghie solemnă în Piața ”Cristos Răscumpărătorul” din Santa Cruz de la Sierra, în contextul călătoriei sale apostolice în America Latină, care se desfășoară de la 5 la 12 iulie. Celebrarea euharistică de la Santa Cruz, cu începere de la ora locală 10.00 (ora României 17.00) și cu participarea a sute de mii de credincioși, marchează în același timp începutul celui de al V-lea Congres euharistic național din Bolivia, care continuă în orașul Tarija. Rugăciunile liturgice, urmând textele votive pentru Sfânta Euharistie, au fost înălțate în spaniolă, guarani, quechua și aimara. Lecturile biblice proclamate la Sfânta Liturghie au fost alese din 1 Re 19 și Mc 8,1-10. Înainte de binecuvântarea finală, papa Francisc a binecuvântat și înmânat ”crucea misionară” celor care au răspuns la chemearea de a vesti Evanghelia și de a forma conștiințele în spiritul valorilor creștine.
La predica ritului sacru papa Francisc a subliniat că pagina Evangheliei care a fost proclamată descrie o situație asemănătoare cu cea pe care o trăiesc participanții la Sf. Liturghie de la Santa Cruz de la Sierra care au în comun cu cele patru mii de persoane despre care se vorbește în Evanghelie dorința de a-i asculta Cuvântul și de a primi viața lui Isus.
Pontiful a mărturisit că în aceste zile, petrecute în America Latină, a văzut multe mame care își duceau copiii în spate. În realitate, a subliniat Sfântul Părinte, aceste mame duc în spate viața, viitorul unui popor; duc în spate motivul bucuriei și al speranței lor, dar și dezamăgirile, tristețea și amărăciunea, nedreptatea care pare să nu mai aibă sfârșit și cicatricile unei dreptăți care nu se împlinește. ”Duc asupra lor bucuria și durerea țării lor. Voi duceți memoria poporului vostru, pentru că popoarele au o memorie, o memorie care se transmite din generație în generație, o memorie care merge pe cale”.
• «Nu de puține ori experimentăm greul acestui drum. Nu de puține ori lipsesc puterile prin care să se mențină vie speranța. De câte ori trăim situații care pretind să ne anestezieze memoria, și în acest fel slăbește speranța și se pierd rațiunile bucuriei. Atunci începe să ne cuprindă o tristețe care devine individualistă, care ne face să pierdem memoria de a fi un popor iubit, un popor ales. Această pierdere ne împrăștie, face în așa fel încât ne închidem față de ceilalți, mai ales față de cei săraci».
Se poate întâmpla ca odinioară cu ucenicii Domnului, care văzând mulțimea de oameni, i-au cerut lui Isus să trimită mulțimea, considerând imposibil efortul de a căuta de mâncare pentru atâta lume. În fața situațiilor de foame din lume, am putea spune la rândul nostru că nu putem rezolva aceste situații. În acel moment, disperarea ajunge să pună stăpânire asupra inimii. Or, a continuat papa Francisc, «într-o inimă disperată e foarte ușor să-și facă loc logica care pretinde să se impună în lumea de astăzi. O logică care caută să transforme totul în obiect de schimb, de consum, totul negociabil. O logică care pretinde să lase spațiu doar unui număr mic de persoane, eliminându-i pe cei care nu ”produc”, care nu sunt considerați potriviți și vrednici pentru că aparent ”nu avem cu ce”. Isus, încă o dată, ne vorbește și ne spune: ”Nu e necesar să plece, dați-le voi înșivă să mănânce!” (cf Mc 6,37)».
• «Este un îndemn care astăzi răsună cu putere pentru noi: ”Nu e nevoie să plece careva. Ajunge cu eliminarea celorlalți. Dați-le voi înșivă să mănânce”. Isus continuă să ne-o spună în această piață. Da, ajunge cu eliminarea celorlalți, dați-le voi înșivă să mănânce! Viziunea lui Isus nu acceptă o logică, o viziune care întotdeauna ”taie firul” față de cel mai slab, de cel care are mai mare nevoie. Acceptând ”pariul”, El însuși ne dă exemplu, ne arată calea. O indicație cuprinsă în trei cuvinte: [Isus] a luat pâine și pește, le-a binecuvântat și le-a dat pentru ca discipolii să le împartă cu ceilalți. Aceasta este calea minunii. Desigur, nu este vorba de magie sau idolatrie. Prin aceste trei acțiuni Isus reușește să transforme logica eliminării într-o logică de comuniune, de comunitate».
În continuarea predicii sale, papa Francisc a scos în evidență acestei trei acțiuni pe care Isus le îndeplinește cu ocazia înmulțirii pâinilor. Referindu-se la cea dintâi, prin care Isus ”a luat”, Pontiful a remarcat că ”punctul de plecare este faptul că Isus ia foarte în serios viața celor care sunt ai săi. Îi privește în ochi și în ei înțelege viața lor, sentimentele lor. Vede în acele priviri ceea ce pulsează și ceea ce a încetat să mai bată în memoria și în inima poporului său. O consideră și o valorizează. Valorizează tot binele pe care îl pot oferi, tot binele pe baza căruia se poate construi. Dar nu vorbește de obiecte sau de bunuri culturale, sau de idei, ci de persoane”.
• «Bogăția autentică a unei societăți se măsoară în viața oamenilor ei, se măsoară în bătrânii capabili să transmită înțelepciunea lor și memoria poporului lor la cei mai mici. Isus nu neglijează demnitatea nimănui, cu pretextul că nu are nimic de dat sau de împărțit».
A doua acțiune a lui Isus pe care papa Francisc a subliniat-o este gestul binecuvântării. ”Isus ia asupra sa și îl binecuvântează pe Tatăl care este în ceruri. Știe că aceste daruri sunt un dar al lui Dumnezeu. De aceea, nu le tratează ce pe un lucru oarecare, căci toată viața este rodul iubirii milostive. El recunoaște aceasta. Merge dincolo de simpla aparență și în gestul binecuvântării, în preamărire, îi cere Tatălui său darul Duhul Sfânt. A binecuvânta comportă această dublă privire, pe de o parte, a mulțumi, iar pe de alta, a transforma. Înseamnă a recunoaște că viața este întotdeauna un dar, un cadou care, pus în mâinile lui Dumnezeu, dobândește o forță care îl înmulțește. Tatăl nostru nu ia inimic, pe toate le înmulțește”.
Despre cel de al treilea gest îndeplinit de Isus la înmulțirea pâinilor, dăruirea, Sfântul Părinte a subliniat că ”în Isus nu există un a lua care să nu fie binecuvântare, și nu există binecuvântare care să nu fie dăruire. Binecuvântarea este întotdeauna și misiune, are o finalitate, o împărțire, a împărți împreună ceea ce unul a primit, căci numai în dăruire, în a împărți cu ceilalți, găsim, ca persoane umane, izvorul bucuriei și facem experiența mântuirii. O dăruire care dorește să reconstruiască memoria de a fi popor sfânt, popor trimis, chemat să ducă bucuria mântuirii. Mâinile pe Isus le ridică pentru a-l binecuvânta pe Dumnezeul cerului sunt aceleași care împart pâinea pentru mulțimea înfometată. Ne putem închipui cum treceau din mână în mână pâinile și peștii până au ajuns la cei mai îndepărtați. Isus reușește să creeze un curent în rândul celor care sunt ai săi, toți împărțeau ceea ce aveau, făcând să devină un dar pentru ceilalți și în acest fel au mâncat până s-au săturat și, de necrezut, a mai rămas: au strâns șapte coșuri. O memorie care trece din mână în mână, binecuvântată și oferită, îndestulează întotdeauna un popor”.
Referindu-se, în fine, la tema celui de al V-lea congres euharistic din Bolivia, ”Pâine frântă pentru viața lumii”, papa a spus că Euharistia este sacrament de comuniune ”care ne face să ieșim din individualism pentru a trăi împreună urmarea lui Isus și ne dă certitudinea că ceea ce avem și ceea ce suntem, dacă este primit, binecuvântat și oferit, prin puterea lui Dumnezeu, prin puterea iubirii sale, devine pâine pentru viața celorlalți”.
• «Biserica este o comunitate care cultivă aducerea aminte. De aceea, credincioasă mandatului primit de la Domnul, repetă de fiecare dată: ”Faceți aceasta în amintirea mea” (Lc 22,19). Actualizează din generație în generație, în cele mai diferite colțuri ale pământului nostru, misterul Pâinii Vieții. Îl face prezent și ni-l oferă. Isus vrea să participăm la viața sa și ca, prin intermediul nostru, să se înmulțească în societatea noastră. Să nu fim persoane izolate, separate, ci popor al memoriei actualizate și mereu oferite. O viață care își aduce aminte are nevoie de alții, de relații, de întâlnire, de o solidaritate reală care să fie capabilă de a intra în logica primirii, binecuvântării și dăruirii, în logica iubirii».
La încheierea Sfintei Liturghii pentru inaugurarea celui de al V-lea Congres euharistic național, celebrată 9 iulie 2015, la Santa Cruz de la Sierra, papa Francisc a binecuvântat și înmânat ”Crucea misionară” credincioșilor care și-au asumat mandatul de a duce bucuria Evangheliei în societatea și Biserica boliviană.
Din agenda de joi a călătoriei apostolice efectuată în Bolivia de papa Francisc menționăm, de asemenea, întâlnirea cu preoții și persoanele consacrate, la ora locală 16.00, la centrul Don Bosco din Santa Cruz, și discursul la cea de a II-a Întâlnire mondială a Mișcărilor Populare, începând cu ora 17.30.
Vineri, 10 iulie 2015, Pontiful efectuează o vizită pastorală la închisoarea din Palmasola, în apropiere de Santa Cruz de la Sierra, și se întâlnește cu episcopii bolivieni în parohia ”La Santa Cruz”. În jurul orei 13.00, papa Francisc pleacă cu avionul companiei Alitalia de la Santa Cruz de la Sierra cu destinația Asunción, capitala R. Paraguay, unde se desfășoară ultima etapă a călătoriei sale apostolice în America Latină.
