PS Claudiu: „Isus este prezent cu noi în fiecare clipă!” Celebrare arhierească în cea de-a II-a zi de Paști în Capela „Sf. Iosif” a Catedralei din Piața Cipariu
În cea de-a II-a Zi de Paști, Preasfințitul Claudiu, Episcop de Cluj-Gherla, a celebrat Sfânta Liturghie arhierească în Capela „Sf. Iosif” din incinta Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea, Piața Cipariu, Cluj-Napoca, în mijlocul credincioșilor parohiei din cartierul Andrei Mureșanu. La masa sfântului altar au concelebrat pr. Mircea Marțian, parohul acestei parohii, și vicarii parohiali, pr. Florin Isac și pr. Marius-Alin Cîmpean.
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Claudiu a subliniat că în această a II-a Zi de Paști, „ne aducem aminte de misterul central al credinței noastre” iar Sărbătoarea Învierii pe care o celebrăm în fiecare an „este o aducere aminte a iubirii lui Dumnezeu față de noi.” Dar „noi, oamenii, uităm ușor și de aceea rânduiala Bisericii și ritmul liturgic ne aduc aminte încontinuu de lucrurile minunate pe care Dumnezeu le-a făcut în viața noastră. În felul acesta o imităm pe Maria, Maica Sfântă, despre care Sfânta Scriptură ne spune că păstra toate lucrurile minunate în inima ei și, astfel, inima ei a devenit o comoară de mărturie a bunătăților, a îndurărilor lui Dumnezeu și așa trebuie să fie și pentru noi.”
„Faptul că Isus a înviat din morți are o relevanță pentru noi doar în măsura în care intrăm și noi în aceeași logică. Isus a înviat din morți și lumea continuă ritmul ei dacă noi nu-l schimbăm prin viața noastră. Dacă ne uităm la mărturiile anilor care au urmat după Învierea lui Isus, îi vedem pe ucenici care continuă mărturia Lui cu forța Spiritului Sfânt, dar, în același timp, în toată această frumusețe de mărturie despre iubirea lui Dumnezeu, regăsim persecuție, suferință, durere și moarte”, așa cum reiese din Epistolele Sf. Apostol Pavel.
„Dincolo de toată această suferință, prezența lui Isus Înviat în viața apostolilor schimbă cu totul conotațiile suferinței. Așa a fost și pentru Episcopii noștri martiri, pentru Biserica noastră. Regăsim în istoria recentă a Bisericii noastre, în persecuția comunistă, paginile Sfintei Scripturi de după Înviere. Îi regăsim pe Episcopii noștri în aceeași situație. Pe de o parte, predicând, învățând, vorbind despre îndurarea lui Dumnezeu și despre iubirea Lui, făcând atât de mult bine, aducând atât de multă lumină în sufletele credincioșilor și, pe de altă parte, îi vedem persecutați tocmai pentru aceste lucruri, tocmai fiindcă sunt o mărturie a iubirii într-o lume dominată de ură. Și de la înălțimea Catedralelor, îi vedem în întunecimea pușcăriilor. Dar și ei, la fel ca apostolii, vorbesc despre bucurie, despre pace, liniște, ceea ce e paradoxal pentru noi. Ne întrebăm cum pot să vorbească despre bucurie și pace atunci când sunt într-o celulă întunecată, când sunt înfrigurați, când sunt dați la moarte? Acesta este misterul Învierii, iubiți credincioși, pe care suntem chemați să-l aprofundăm, an de an”.
„Noi avem deja sămânța Învierii în sufletele noastre prin Botezul nostru, dar nu e suficient, fiindcă trebuie să aducem partea noastră de luptă în încleștarea dintre Împărăția Cerurilor și această lume”. Preasfințitul Claudiu a continuat: „A trăi darul lui Dumnezeu înseamnă a da mărturie, așa cum fac apostolii, despre iubirea lui Dumnezeu. Lumea în care trăim este aceeași dintotdeauna. Avem acum un război, au mai fost multe războaie. Avem o pandemie, au mai fost pandemii. Spun aceasta nu pentru a banaliza, fiindcă fiecare încleștare în care moare un singur om este extrem de gravă, cu atât mai mult războiul din Ucraina unde vedem atâția morți, atâția orfani, atâția oameni care și-au părăsit casele, familiile, care nu știu ce se întâmplă cu copiii lor, cu părinții lor… câtă suferință… Și atunci ne putem întreba cum putem vorbi noi, creștinii, de bucurie, de pace, de liniște? Noi vorbim nu de la noi, nu facem altceva decât să dăm mărturie împreună cu Isus. Și Isus ne dă o mărturie care învinge moartea!”
„Ne spune că moartea nu este ultimul cuvânt din această viață, că există ceva, prin jertfa Lui, prin moartea Lui, prin Învierea Lui, dincolo de moarte, că moartea în Isus Cristos este o ușă deschisă spre viața veșnică”. Dar pentru ca acest adevăr să nu rămâne teoretic, trebuie „să coborâm de la teorie la practică, de la minte la inimă și să trăim zi de zi această mărturie”. La încheierea celebrării liturgice, cu ocazia împlinirii, în Duminica Învierii, a celui dintâi an al episcopatului ca Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla, Preasfințitul Claudiu a fost felicitat de către pr. paroh Mircea Marțian. Părintele a spus: „Ce poate fi mai minunat decât a-l întâmpina pe Păstorul Eparhiei, cel care ne conduce și ne călăuzește spre Lumină, chiar în ziua marelui Praznic în care ne conduce la această biruință cu izbăvitoarea veste: Cristos a înviat!”
„Pentru comunitatea noastră, dar și pentru întreaga Eparhie de Cluj-Gherla, ziua de 24 aprilie 2021 este ziua în care «am dat ceasul înainte» după ce am rămas puțin orfani. Este, în același timp, un motiv de bucurie împlinirea primului an de când Preasfinția Voastră ați fost înscăunat ca Episcop al nostru, vegheați de sus de încă 10 Episcopi care s-au succedat la cârma binecuvântatei noastre Eparhii, din 1853, anul actului de naștere, printre care și Fericitul Iuliu Hossu, Episcop martir, dar și Episcopii de pie memorie IPS George și PS Florentin, care sub altarul nostru își dorm somnul de veci. Este pentru noi o ocazie de a fi recunoscători pentru că, după perioada de tristețe, am simțit că, datorită binecuvântării și grijii părintești, reușim să înflorim și iată-ne în anul 2022, cu bucurie, oferind recunoștința noastră pentru minunatul și prețiosul dar prin care capela noastră s-a umplut de lumină.”
În unire cu întreaga Eparhie, în numele parohiei, pr. Mircea Marțian l-a felicitat pe Preasfințitul Claudiu „la acest prim aniversar legat de Eparhia noastră de Cluj-Gherla” și i-a urat din tot sufletul: „Mulți, binecuvântați ani de sfântă păstorire, fiind împreună pe cale, așa cum am fost încă din ziua instalării, un singur suflet și o singură inimă! Vă dorim multă sănătate, putere și dorim să vă oferim o icoană”. I-a oferit o icoană realizată de Ioana Rusu în Atelierul de pictură „Virgil Fulicea” din comunitate. Preasfinția Sa Claudiu a mulțumit pentru icoană, pentru icoanele din sufletele credincioșilor, „pentru că cele pe care le vedem sunt o reflecție a icoanelor din sufletul nostru. Spunea părintele paroh că Episcopul conduce dar, și la Sfânta Liturghie, cu toții suntem orientați înspre altar. Nu sunt unii mai sus, alții mai jos, cu toții suntem în drum înspre Ierusalimul ceresc”.
„Episcopul are într-adevăr crucea în mână, dar e simbol, nu atât al demnității sau al faptului că conduce cât al acelei cruci pe care Cristos a dus-o pentru noi. Să învățăm să ducem și noi crucile noastre și dacă se poate să îi ajutăm și pe ceilalți să-și ducă crucea. Cred că aceasta este o Episcopie, o Biserică, o Familie. Vă mulțumesc pentru tot, pentru rugăciuni și rămânem în comuniune, fie că ne vedem fața la față sau că suntem la câțiva kilometri unii de alții. Cristos a înviat!” Programul s-a încheiat cu binecuvântarea colecției de icoane „Calea Crucii a Familiei”, dăruită în sărbătoarea Sfântului Iosif, patronul Eparhiei de Cluj-Gherla, de către Preasfinția Sa Claudiu pentru capela care însuflețește, prin programul liturgic ce se desfășoară aici, catedrala în construcție.
La simbolismul Căii Crucii Preasfinția Sa Claudiu s-a referit mai înainte, în predică, spunând: „Celebrând Calea Crucii, noi nu celebrăm durerea sau suferința, ci ne aducem aminte că prin durere, prin suferință și prin cruce, ajungem la Înviere. Că atunci când o trăim prin Cristos, cu Cristos, suferința are un sens, nu este absurdă.” „Nu avem altă cale decât Calea Crucii, dar aceasta nu înseamnă că iubim suferința. Noi știm că dacă suferim, Cristos este prezent în suferința noastră (…), dacă o unim încontinuu cu suferința lui Isus. Aceasta înseamnă să trăim Botezul nostru: să dăm mărturie despre Dumnezeu în fiecare zi, în fiecare clipă. Avem o paletă largă de alegeri și fiecare alegere ne duce înspre Cristos sau înspre lumea în care trăim. Noi mergem după Isus, dar suntem tari în această mărturie fiindcă știm că nimic nu ne poate scoate din iubirea lui Dumnezeu. Aceasta este mărturia noastră, fiindcă știm în cine credem. Isus ne spune: «Iată, Eu sunt cu voi în fiecare clipă!»”