A IX-a Întâlnire Eparhială a Familiilor, cu tema: „Familia Bisericii, o casă pentru toți”

Programul a reliefat într-un mod grăitor tema pastorală a anului care urmează la nivelul Eparhiei de Cluj-Gherla: „Familia Bisericii – o casă pentru toți”. Dincolo de ecranele dispozitivelor electronice, soții, fiii și fiicele, părinții și bunicii s-au regăsit în aceeași „casă”, a Bisericii, cu porțile mereu deschise pentru cei care doresc să locuiască împreună și în prezența izvorâtoare de viață și har a Mântuitorului Isus Cristos. Întâlnirea s-a bucurat de participarea a doi Ierarhi ai Bisericii Române Unite, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, și, de la Blaj, Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș.

În calitate de gazdă a evenimentului, Preasfinția Sa Claudiu a adresat tuturor un mesaj de bun venit. A mulțumit în mod special membrilor Biroului pentru Pastorația Familiilor și tuturor familiilor că au lăsat alte preocupări „pentru ca, împreună, să punem acest minunat mister al familiei creștine la lumina Cerului, pentru a descoperi tot mai mult darul pe care Dumnezeu l-a făcut omenirii prin familie, pentru a învăța în ce fel putem ocroti familiile noastre și familiile din jurul nostru, în rugăciune, prin împărtășire”. Preasfinția Sa a evidențiat rolul important al familiei creștine în „familia Bisericii”, deoarece „în familie ne cresc copiii, creștem noi ca și copii, în familie formează primele noțiuni despre Dumnezeu, despre rugăciune”. De aceea, familia este „un spațiu sacru în care se structurează viitorul societății umane, viitorul Bisericii”. Ierarhul a rostit apoi o rugăciune de început.

Pr. Claudiu Tuțu, moderatorul primei părți a întâlnirii, l-a invitat pe PS Cristian să prezinte o reflecție asupra a ceea ce înseamnă „Familia Bisericii – o casă pentru toți”. Preasfinția Sa a propus „o incursiune tehnică, dar și pastorală, o abordare interdisciplinară între învățătura și magisteriul recent și actual al Sfântului Părinte Papa Francisc asupra familiei, procedura canonică în vigoare, precum și acțiunea pastorală pe care structurile de resort din Biserică sunt chemate să o împlinească în vederea sprijinirii familiilor și, mai ales, pentru a-i întâmpina pe cei aflați în situații iregulare”. A pornit de la definiția căsătoriei, dată de canonul 776 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, și a continuat cu prezentarea legislației cu privire la Sacramentul Căsătoriei în Biserica Catolică.

Preasfinția Sa Cristian a făcut referire și la „lucrarea de reînnoire a Bisericii despre care vorbește Papa Francisc în Exortația Evangelii gaudium”, dar și la Exortația Amoris laetitia, cu faimoasele ei concepte cheie: a primi, a însoți, a discerne și a integra. „Astăzi, ne spune Papa, familiile au nevoie, nu numai să descopere că fac parte din Biserică, ci să se simtă a fi o parte activă a Bisericii. În marile dificultăți în care se află astăzi, sentimentul de apartenență și experiența de comuniune salvează persoanele de individualism și singurătate și, de aceea, familia creștină este un exemplu providențial de comuniune. Papa invită Biserica să exercite o ascultare reală a nevoilor familiilor, urmată de inițiative în conformitate cu tot ceea ce reiese din această ascultare și în spirit de solidaritate față de situațiile dificile. Inclusiv prin actualul drum sinodal, Papa Francisc îndeamnă Biserica să intre în dialog cu toți credincioșii catolici. Misiunea noastră trebuie să fie aceea de a însoți și de a primi oamenii, fără a pune în opoziție nevoile lor concrete – la care, ca Biserică, încercăm să oferim ajutor și remediu -, și nevoile transcendente, adică nevoia de a-l întâlni pe Cristos, Cel care reînnoiește și schimbă inima omului.”

A încheiat citând „faimoasa și atât de cuprinzătoarea formulă a Papei Ioan Paul al II-lea, de «Biserică domestică», din Scrisoarea către familii din 1994, «Biserică domestică» fiind familia creștină care trebuie să lucreze pentru calitatea vieții de familie bazată pe adevărul iubirii conjugale și pe educația integrală a copiilor. Se cuvine ca fiecare Biserică locală să stimuleze inițiative pastorale care au ca și scop promovarea binelui familiei așa cum este și întâlnirea noastră de astăzi. Dumnezeu a creat familia cu demnitatea de a oglindi iubirea Sa dătătoare de viață și, de aceea, Bisericii îi revine misiunea de a forma neîncetat soții, părinții, fiii și tinerii despre acest adevăr, de a fi mereu o comuniune umană de iubire, dătătoare de viață, așa cum cântăm la celebrarea Sfintei Cununii: «Doamne Dumnezeul nostru, cu mărire și cu cinste încununează-i pe dânșii»”.

După ce au fost prezentate temele celor cinci ateliere care au constituit partea practică, interactivă a întâlnirii, a existat, ca în fiecare an, și un moment de mărturie, în care două familii și-au împărtășit propria experiență de viață, cu bucurii și încercări. A fost un exercițiu de sinceritate și un act de curaj pentru ca, dăruind fiecare cuplu din propria experiență, toți cei ce ascultă să poată dobândi haruri și găsi căi de urmat. Cea dintâi mărturie a fost a familiei pr. Iosif și Mihaela Vereșezan, o familie cu trei copii. Ei au amintit rolul important și susținerea spirituală pe care le-au avut în viața lor prin Mișcarea Focolarelor. Familia Lucian și Laura Nemeș s-au prezentat ca membri ai „Echipelor Maicii Sfinte” din cadrul Eparhiei de Cluj-Gherla. Mărturia lor a relevat conștientizarea intervenției lui Dumnezeu în mijlocul unei încercări, al unui necaz, și, de asemenea, susținerea datorată programului spiritual pe care îl urmează, experiența bucuriei, a întâlnirilor din cadrul echipelor, călăuzirea Maicii Sfinte pe care o experimentează. Au remarcat, foarte frumos, că „nu este de ajuns să crezi, ci trebuie să dai mărturie prin ceea ce ești și prin modul în care reacționezi”. Au invitat cât mai multe cupluri în Echipele Maicii Sfinte și, de asemenea, noi preoți însoțitori.

După o pauză în care au putut fi ascultate colinde interpretate de Corul „Angeli” din Cluj-Napoca, s-au desfășurat 5 ateliere, pe grupuri de lucru, timp de 45 de minute. La încheierea lor, raportori desemnați din fiecare atelier au prezentat în plen concluziile. Ștefania Isailă, psiholog, a propus tema: „Cum depășim depresia?” – pe care a numit-o „această epidemie modernă”, pentru a înțelege „când este cazul să apelăm la un tratament de specialitate și care sunt lucrurile pe care le putem face, la nivel individual, de cuplu sau de comunitate, pentru a preveni și trata depresia”. S-a vorbit despre necesitatea de a veni în întâmpinarea nevoilor celorlalți, de a descoperi prezența lui Dumnezeu în orice situație. Ca modalități de a preveni și de a ieși din starea de depresie au fost indicate în principal educarea virtuților, recunoștința față de darurile lui Dumnezeu și față de cei din jur, credința în Dumnezeu și speranța.

Cristian Roșu i-a invitat pe cei care s-au înscris la atelierul pe care l-a coordonat să descopere „Unde sunt talanții tăi?” – o abordare pe baza unei cărți, „The Life God Wants You to Have” („Viața pe care Dumnezeu dorește să o ai”), semnată de dr. Gregory Popcak și care propune strategii pentru a discerne vocea lui Dumnezeu în momentele de cumpănă ale vieții. Participanții au meditat la dăruire, la practicarea virtuților, la a privi spre darurile lui Dumnezeu, la bucuria de a înfăptui ceea ce El inspiră, de a merge în căutarea talanților dați de Dumnezeu. La acest atelier s-a propus și un test de autocunoaștere care să ajute la o analiză a situării față de acești talanți.

Cristina Sechelea, catehet și psihoterapeut, a îndrumat în descoperirea „Etapelor și crizelor vieții de cuplu” – vorbind despre provocările din viața de familie, despre „cum pot trăi soții felul de viață care îi apropie unul de altul, făcându-i familii după Inima lui Dumnezeu”. S-au parcurs etapele vieții de cuplu, fiind evidențiate posibilele dezechilibre emoționale. Între concluzii: „voința este alimentată de iubire, de angajamentul ferm pe care l-am luat unul față de celălalt, dar și de drumul de credință și rugăciune pe care trebuie să-l urmăm împreună, în spirit de sacrificiu, apelând la harul sacramental al Căsătoriei”. Fam. Marcel și Teodora Aușan au propus tema: „Bărbat și femeie – soți și părinți în disciplina iubirii”, prezentând două programe de disciplină spirituală, pentru bărbați și respectiv pentru femei, pe care le-au parcurs individual și prin care au ajuns la o disciplină în relația cu Dumnezeu și în familie. O concluzie: disciplina iubirii presupune o mai bună înțelegere a iubirii dintre soți, dintre părinți și copii și a relației cu Dumnezeu.

Pr. Cristian Langa a propus tema: „Cuplul – nevoia și șansa de a fi diferiți”, vorbind despre importanța autocunoașterii, apoi a singurătății în viața de cuplu, dar „nu a izolării, închiderii, încovoierii asupra propriei persoane”, arătând că „dacă nu sunt în armonie cu mine însumi, pe celălalt îl voi vedea doar ca pe un colac de salvare”. A descris „capacitatea de a sta singuri” ca pe o primă condiție „pentru capacitatea de a iubi”. A vorbit despre riscul „narcisismului” în cuplu, invitând la deschiderea spre celălalt, la iubirea de prietenie în viața de cuplu. Diferențele au fost prezentate nu ca un minus, ci ca o oportunitate de a crește spiritual. S-a insistat pe ancorarea în propria realitate, dobândirea curajului de a înainta, în pofida piedicilor, eliberarea de egoism, de a-l privi pe celălalt „prin lentila utilității”.

În partea de încheiere a evenimentului online, pr. Călin Sechelea a mulțumit tuturor celor implicați în organizare și în partea tehnică, întregii echipe a Biroului pentru Pastorația Familiilor, invitaților, moderatorului întâlnirii. A fost o întâlnire și o seară minunată, expresie a mersului împreună, înainte, prin susținere reciprocă, încredere și încredințare lui Dumnezeu. Pentru a încheia timpul de har, Preasfinția Sa Claudiu a mulțumit lui Dumnezeu și a mărturisit că a fost impresionat de mulțimea lucrurilor frumoase, rostite și trăite. A mulțumit pr. Călin Sechelea și tuturor membrilor Biroului pentru Pastorația Familiilor pentru că „au răspuns provocării de a organiza o întâlnire în acest mod”.

A mărturisit și o bogăție personală pe care a perceput-o ca preot și creștin, „văzând din partea cealaltă a oglinzii. M-am simțit în postura credinciosului care ascultă lucrurile minunate pe care Dumnezeu le face în familiile voastre”. S-a arătat impresionat de felul în care participanții au perceput prezența lui Dumnezeu, în moduri atât de diferite și de complexe, și au avut tăria, prin harul lui Dumnezeu, să înfrunte durerile, încercările, suferințele, și să dea mărturie „nu doar pentru celelalte familii, ci și pentru mine. Mă bucur foarte mult să văd nu doar creștini implicați ci și familii implicate. Este o bogăție pe care o avem în vase de lut, fragile, și pe care avem datoria să o îngrijim în fiecare zi.” A mulțumit pentru mărturia dată și a asigurat de rugăciunea sa pentru drumul pe care familiile îl au de parcurs în fiecare zi, subliniind: „Suntem nimic dacă suntem singuri, suntem puternici și reușim să mergem înainte doar în măsura în care ne încredințăm viețile lui Isus, prin Maica Sfântă, încercăm să mergem pe urmele Sfintei Familii, să îi cerem ajutorul, să ne rugăm unii pentru alții”. Episcopul de Cluj-Gherla a mulțumit lui Dumnezeu, Maicii Sfinte, Sfântului Iosif și a încheiat printr-o rugăciune de consacrare Preasfintei Inimi a lui Isus, Inimii Neprihănite a Preasfintei Fecioare Maria, Sfântului Iosif, grijii, milostivirii și îndrumării lui Dumnezeu pentru a deveni instrumente desăvârșite ale harului și iubirii Sale.

Imagini: aici