În urmă cu 162 de ani, la 3 decembrie 1858, lua ființă Preparandia năsăudeană a românilor uniţi.
La numai doi ani după instalarea ca prim episcop în scaunul Eparhiei de Gherla, episcopul greco-catolic Ioan Alexi, mare iubitor de neam şi un adevărat român, care ceruse preoţilor eparhiei să înfiinţeze şcoli cu predare în limba poporului acolo unde nu erau, reușește să obțină o hotărâre a Împăratului prin care se încuviinţa să se ridice la Năsăud o preparandie (școală pedagogică), cu predare în limba română. Hotărârea curții de la Viena şi planul de organizare şi funcţionare al Preparandiei de de 2 ani, a fost comunicat Episcopiei de Gherla la 3 decembrie 1858, document înregistrat cu nr. 27337 – 4083.
La aceeași dată, vestea bună este transmisă și vicarului foreneu de atunci al Năsăudului, Pr. greco-catolic Grigore Moisil, căruia i-a revenit misiunea de a organiza deschiderea efectivă a școlii la 2 ianuarie 1859.
Preparandia năsăudeană, ca și toate celelalte școli deja existente în comunitatea „cătanelor negre” din grija vicarului foraneu al Rodnei, Ioan Marian, s-a născut din ,,sămânţa roditoare a Şcolii Ardelene”.
ACC