Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


8 - = 7
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

200 de ani de la moartea lui Ioan Budai Deleanu, greco-catolic, autorul singurei epopei românești

 
200 de ani de la moartea lui Ioan Budai Deleanu, greco-catolic, autorul singurei epopei românești
  • 24 Aug 2020
  • 2315

Se împlinesc 200 de ani de la trecerea la cele veșnice a unuia dintre reprezentanții de marcă ai Școlii Ardelene, Ioan Budai Deleanu. Cunoscut publicului prin una dintre operele sala „Țiganiada”, a fost un mare luptător pentru drepturile și emanciparea culturală a românilor din Transilvania. Acesta a fost scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist.


Ioan Budai Deleanu s-a născut la 6 ianuarie 1760 în satul Cigmău. A fost primul dintre cei zece copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai. A făcut studii elementare în Cigmău, după care, începând cu anul 1772, urmează seminarul greco-catolic la Blaj și apoi din 1777 Facultatea de Filozofie din Viena. Ca bursier al Colegiului „Sfânta Barbara” din 1780 în 1783, trece la Facultatea de Teologie. Obține titlul de doctor în filosofie. În acest timp petrecut la Viena, își aprofundează cultura umanistă studiind limbile latină, franceză, germană și italiană. În timpul studiilor proiectează întocmirea unui lexicon în 10 volume, pentru care culege materiale documentare. Tot la Viena cunoaște alți corifei ai culturii române din Transilvania, Samuil Micu, Petru Maior și Gheorghe Șincai. Împărtășindu-le convingerile iluministe împreună cu acești greco-catolici avea să pună bazele Școlii Ardelene. 

Întors de la Viena, Ioan Budai  Deleanu a devenit „prefect de studii” al Seminarului Greco-Catolic de la Blaj. Din păcate, din cauza unor împrejurări nefavorabile, a plecat departe de locurile natale, în Liov, pe atunci capitala Galiției, parte a Imperiului Austriac din care făcea parte și Transilvania. Aici va obține, prin concurs, postul de secretar juridic al Tribunalului provincial. În anul 1796 este avansat judecător la Curtea de Apel.

A rămas până la sfârşitul vieţii la Liov, unde a scris lucrări din diferite domenii. Notăm doar câteva titluri din lingvistică, istorie, pedagogie şi drept: „Temeiurile gramaticii româneşti” (manuscris), „Teoria ortografiei româneşti cu litere latineşti” (manuscris), „Lexicon românesco-nemţesc şi nemţesco-românesc” , Liov, 1812, „De originibus populorum Transylvaniae” , „Codul penal”, Liov, 1807, „Codul civil” , Liov, 1812, „Carte trebuincioasă pentru dascălii şcoalelor de jos” , Viena, 1786, dar s-a remarcat şi ca traducător. Literatura beletristică o începe cu poemul neterminat „Trei viteji”.

Una din cele mai cunoscute opere ale sale este Țiganiada, redactată în două versiuni: prima în 1800, fiind mai stufoasă și cu o acțiune mai complicată, iar cea de-a doua versiune din 1812, mai echilibrată și mai artistică. Opera aparține genului epic în versuri, fiind o epopee eroi-comică. Este singura epopee românească terminată, care are ca temă lumea pe dos, parodierea ordinii universale.

Ioan Budai-Deleanu se stinge din viață în 24 august 1820, la Liov.

ACC