Blajul se pregătește pentru vizita Papei Francisc și pentru beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici martiri. Toți aceştia aveau studii şi doctorate luate la Roma, Viena ori Budapesta și erau foarte preocupați ca nivelul de educație al clerului să fie din ce în ce mai ridicat. Tradiția burselor în străinătate a fost reluată după Revoluție de Biserica Română Unită cu Roma.
După cel de-al Doilea Război Mondial, europenii căutau sensul ororilor pe care le trăiseră și căi prin care să se împace cu proporțiile dezastrului provocat de confruntările militare. Românii nu făceau excepție, iar episcopii greco-catolici știau că cei care devin păstori de suflete trebuie să fie capabili să înțeleagă provocările timpului.
"Colegiul Pontifical Pio Romeno, unde în acest moment ocup funcția de rector al institutului, e locul de formare umană, spirituală, comunitară, pastorală, a studenților greco-catolici din România. E o instituție dorită imediat după Primul Război Mondial de episcopii din România care, cu un spirit demn de admirat, își pun întrebarea cum puteam avea în țara noastră preoți mai bine formați”, explică preotul Gabriel Buboi, rector al Colegiului Pio Romeno.
O delegație de înalți prelați români a mers la Papa Pius al XI-lea și a cerut sprijin pentru ca studenții teologi români să aibă acces la educație de nivel european. Iar Pontifului i-a surâs ideea. A dat ordin ca pe colina Giannicolo din Roma să fie construit de la zero un institut care să-i găzduiască pe tinerii teologi români eminenți. Decizia a fost una apreciată nu doar de cler și de studenți. Regele Carol al II-lea i-a trimis Papei o telegramă de mulțumire pentru apropierea de români.
Din 1948, când a început peresecuția bisericii greco-catolice, activitatea Colegiului a fost întreruptă. Și timp de patru decenii, câtă vreme Bisrica Română Unită cu Roma era interzisă, clădirea a găzduit studenți catolici din țări ale Orientului Mijlociu. În 1990, Colegiul a revenit la misiunea sa inițială de pregătire a teologilor greco-catolici români.
La recomandarea profesorilor și a episcopilor, studenții merg la Roma pentru studii de master ori doctorale în domenii dintre cele mai diverse. Pio Romeno este căminul lor, este locul în care au acces la cărți rare, la activități culturale și, desigur, liturgice. Totul sub îndrumarea superiorilor care au parcurs deja acest drum.
„Este o responsabilitate plină de satisfacții și de bucurii pentru că fiind această perioadă de formare, avem de-a face întotdeauna cu tineri entuziaști, cu persoane care își doresc să propovăduiască evanghelia, avem de-a face cu persoane care vor să-și ducă la îndeplinire studiile și să cerceteze ceea ce găsesc în bibliotecile și arhivele Romei”, spune rectorul Colegiului Pio Romeno, Gabriel Buboi.
Când ai în grijă suflete, când omul cuprins de neliniște îți încredințează toată frământarea lui și așteaptă un sfat, educația preotului poate face diferența între izbăvire sau adâncire în infern.
Ce opțiuni au absolvenții de la Pio Romeno
Absolvenții de la Pio Romeno au mai multe opțiuni după definitivarea studiilor, însă decizia nu le aparține lor în totalitate. Nu e ca-n oricare altă profesie, în care angajatul merge acolo unde-i e lui mai bine. Preotul merge acolo unde e nevoie de el, acolo unde superiorii consideră că își poate valorifica cel mai bine vocația în slujba comunității. Uneori se întorc în tară, între ai lor, alteori li se cere să-și prelungească șederea printre străini.
Bursele în străinătate sunt mijlocite de către Episcopiile greco-catolice din toată țara și sunt destinate nu numai tinerilor de la Teologie. Studenții din Biserica Română Unită au făcut stagii și în alte domenii, precum: științele comunicațiilor, științele educației, medicină, drept... Iar între beneficiari sunt atât studenți teologi, cât și laici - băieți sau fete.
Mihaela Caba Madrasi este coordonatorul biroului de presă al Episcopiei Greco-Catolice din Oradea și s-a întors acasă după un master denumit „Media pentru comunitate”, urmat de un doctorat în antropologia comunicării la Universitatea Pontificală Saleziană din Roma. Între 2014 și 2016 a avut șansa de a munci în redacția de limbă română a Radio Vatican.
„Catedrală” vine din latinescul „catedră”, care înseamnă scaun. De pe scaunul înălțat al bisericii sale, episcopul rostește cuvântul de învățătură. Catedrala, așadar, a fost întotdeauna legată de ideea de școală.
Papa Francisc va fi al doilea suveran pontif care vine în România, la două decenii de la călătoria istorică a lui Ioan Paul al II-lea. Este un eveniment extrem de important pentru cei aproximativ un milion de romano-catolici şi 200 de mii de greco-catolici din ţara noastră. Dar şi pentru cei peste 85% dintre români care sunt de confesiune ortodoxă. Digi24 dedică un proiect editorial special vizitei Sanctităţii Sale: reportaje speciale, documentare, mărturii emoţionante în exclusivitate. Răspundem astfel motto-ului ales pentru această vizită: „Să mergem împreună!”
