Punctul culminant al vizitei Papei Francisc in România va fi beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri, un eveniment care va avea loc pe Câmpia Libertăţii din Blaj, la finalul unui proces canonic derulat pe durata a 20 de ani. Papa Francisc va fi al doilea suveran pontif care vine în România, la două decenii de la călătoria istorică a lui Ioan Paul al II-lea. Este un eveniment extrem de important pentru cei aproximativ un milion de romano-catolici şi 200 de mii de greco-catolici din ţara noastră. Dar şi pentru cei peste 85% dintre români care sunt de confesiune ortodoxă. Digi24 dedică un proiect editorial special vizitei Sanctităţii Sale. V-am pregătit reportaje speciale, documentare, mărturii emoţionante în exclusivitate. Răspundem astfel motto-ului ales pentru această vizită: „Să mergem împreună!”
De săptămâna aceasta, în fiecare sâmbătă, de la 12:00 la 13:30, Sanda Nicola va realiza o ediţie specială în localităţile aflate pe traseul vizitei papale. Prima oprire va fi sâmbătă, 4 mai, la Blaj, locul unde vor fi beatificaţi cei 7 episcopi martiri.
A fost dorința Papei Pius la 11-lea să existe un Colegiu Pontifical care să-i găzduiască pe cei mai străluciți dintre studenții teologi greco-catolici când vin la studii la Roma. Tradiția inițiată de întemeietorii Bisericii Române Unite, cu merite uriașe în dezvoltarea culturii și educației române moderne, merge așadar mai departe. Și asemeni episcopilor martiri, toți cu studii doctorale, și tinerii teologi de astăzi se pregătesc temeinic pentru a deveni îndrumători spirituali.
Prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale este cardinalul argentinian Leonardo Sandri. Va fi și el în suită Papei în timpul vizitei în țară noastră. Într-un interviu acordat în exclusivitate, cardinalul Sandri a vorbit cu mult entuziasm despre bogăția spirituală a poporului român.
Pe holurile Colegiului Pontifical Pio Romeno era liniște de Paști. Cei mai mulți dintre masteranzii și doctoranzii români plecaseră deja acasă, în România, să fie alături de familiile lor de Înviere. I-am găsit la institut doar pe Giusepe, Ovidiu, Antonio, Emanuel și Părintele Vasile Man, vicerectorul. Părintele Vasile a fost mai întâi inginer geolog și abia după cădearea comunismului, când Biserica Greco-Catolică reintrase în legalitate și renăștea, atunci s-a produs și conversia sa profesională.
Uciși din ură față de credință
Iar de zece ani încoace munca lui a însemnat sintetizarea probelor care atestă fără umbră de îndoială că Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu și Iuliu Hossu au fost martiri, nu oameni oarecare, și-au fost uciși „din ură față de credință” de un regim ateu care nu putea tolera nici încrederea lor în voia lui Dumnezeu, nici loialitatea față de Vatican.
În mod obișnuit, Congregația Cauzelor Sfinților limitează la 500 numărul de pagini al unui volum Positio - adică argumentația prin care se solicită beatificarea, însă era imposibil de cuprins în doar 500 de pagini munca de aproape 15 ani depusă pentru strângerea dovezilor. Au rezultat două volume, însumând 1900 de pagini. Pe 1900 de pagini se întinde istoria zbuciumată a Bisericii Greco-Catolice din România, prigoană și martiriul episcopilor săi, de la momentul arestărilor în 1948, până la decesul celui care a supraviețuit cel mai mult, episcopul Iuliu Hossu, în 1970.
A fost un asalt în trei etape împotriva Bisericii Române Unite care trebuia să se desfășoare timp de două luni. Ministerul Cultelor l-a numit „Planul Concret pentru revenirea Bisericii greco-catolice la ortodoxie”. În documentele Securității, când era vorba despre lichidarea Bisericii greco-catolice, expresia utilizată era „operațiunea de unificare”.
Între 2012 și 2014 au fost identificate arhive esențiale pentru clarificarea persecuției Bisericii Române Unite: Arhiva Partidului Comunist Român, Dosarul Unificării de la Direcția Generală a Securității Poporului, precum și dosarele securităților regionale din Transilvania. În toate aceste dosare nu există niciun act care să indice că Biserica Ortodoxă Română a planificat sau organizat operațiunea de unificare din 1948.
Papa vine şi îi beatifică el însuşi
Cei șapte episcopi au rezistat. Și bătăilor din beciurile Ministerului de Interne, și în lagărul cu pază militarizată de la Dragoslavele, și în detenția de la Căldărușani.
Primul a murit Episcopul Vasile Aftenie, în timpul anchetei. Ceilalți șase au fost duși apoi la Sighet. În celula 44, acolo s-au stins pe rând Preasfințitul Frențiu, Preasfințitul Suciu și Preasfințitul Chinezu.
Alexandru Rusu e singurul care a avut parte de un proces și a primit o comdamnare pe viață. A murit după 15 ani de detenție.
Episcopul Ioan Bălan și Iuliu Hossu au trăit în domicilii obligatorii, înconjurați de informatori, privați de hrană și asistență medicală. Sacrificiul lor primește recunoașterea absolută pe 2 iunie, când Papa Francisc va prezida Liturgia solemnă de beatificare a lor, pe Câmpia Libertății de la Blaj.
Întâlnirea cu Părintele Vasile Man e întâlnirea cu omul care va purta pentru totdeauna pe retină, în minte și mai ales în suflet dovezile prigoanei Bisericii greco-catolice. Misiunea lui s-a încheiat aici. Misiunea noastră este să spunem mai departe povestea pe care el a scos-o la lumină.
