Preoții greco-catolici ai Unirii (a II-a parte)

Redacţia e-communio.ro vă prezintă în perioada premergătoare Centenarului Marii Uniri biografiile preoţilor greco-catolici din teritoriul Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, participanţi în calitate de delegaţi la semnarea actului de la 1 decembrie 1918.

Pr. Florin Gheorghiu

BOTEZAN IOAN

Delegat din partea Protopopiatului Agnita, la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, preotul Ioan Botezan (născut la Blaj în 17 august 1867), a activat în parohia Agârbiciu. În timpul războiului, pentru activitatea în favoarea Unirii a fost arestat şi internat la Sopron. A murit la Agârbiciu în anul 1929.

BOŢAN FRANCISC

Preot în parohia Barabanţ, este ctitorul bisericii din localitate, sfinţită în anul 1923. În anul 1932 a fost ales deputat în Parlamentul României din partea judeţului Alba.  A murit în anul 1942.

BUGNER OCTAVIAN

Născut în 25 decembrie 1885 la Tritenii de Jos, unde tatăl său era preot, a studiat la Gimnaziul Superior Greco-Catolic şi la Seminarul Teologic din Blaj, pe care l-a absolvit în anul 1910. A fost hirotonit preot la 9 martie de către Mitropolitul Victor Mihali, fiind numit preot în comuna natală Tritenii de Jos prin decretul 1491/ 1913. În perioada 1916-1918 a condus şcoala confesională greco-catolică care funcţiona clandestin într-o casă ţărănească. A condus în 1918 delegaţia românilor din Tritenii de Jos la Adunarea de la Alba-Iulia, fiind ales în Marele Sfat Naţional al Transilvaniei. După Unire a funcţionat ca profesor de matematică  la Liceul Regele Ferdinand din Turda, până în anul 1943. Este înmormântat la Moldoveneşti-Turda, acolo fiind ultima parohie în care a activat.

CĂPÂLNEANU IULIU

Născut în anul 1885 din părinţi ţărani a studiat  şcoala primară la Aiud iar liceul şi Teologia la Blaj. Preot în Vereşmort (Unirea II) din anul 1910 până în anul 1939, apoi protopop greco-catolic în Uioara (Ocna Mureş),  a fost ales ca delegat al românilor din cele 17 sate ce aparţineau plasei Vinţu de Sus. A fost director al Despărţământului Astra– Vinţul de Sus şi iniţiatorul gărzilor naţionale după 1 noiembrie 1918. După Unire a fost ales deputat şi senator în mai multe legislaturi în Parlamentul României Mari. Iuliu Căpâlneanu a rămas la Ocna Mureş pînă în anul 1946, cînd s-a retras la Cluj, unde a decedat în anul 1951. Este înmormântat la Ocna-Mureş.

CERGHIZAN VASILE

S-a născut din părinţi ţărani, Maria şi Izidor Cerghizan, în satul Chirileu, comuna Sânpaul, aflate pe atunci în Comitatul Turda-Mureş. A absolvit şcoala elementară în limba maghiară (1892-1896) în localitatea natală Chirileu, cursul inferior gimnazial la Liceul de Stat din Târgu Mureş (1896-1901), iar cursul superior la Liceul din Blaj (1901-1904). Între anii 1904-1908 a continuat studiile la Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj, iar în anul 1911 a obţinut titlul de doctor în Drept Canonic la Facultatea de Drept a Universităţii Franz Josef din Cluj, în paralel cu un studiu efectuat la Roma. Hirotonit preot prin punerea mâinilor Arhiereului Victor Mihaly de Apşa la 8 noiembrie 1908, este numit preot în parohia Corpadea-Cluj prin decretul nr.  8041/1908,  unde a funcţionat în perioada 1908-1915. Numit din 1915  preot în satul Coc (azi Pădureni, judeţul Cluj), ajunge  în toamna anului 1918 să participe la constituirea şi funcţionarea Gărzii Naţionale Române din Coc şi din localităţile învecinate Tăureni, Tritenii de Sus şi Tritenii de Jos. A fost delegat în acelaşi an la Marea Adunare de la Alba Iulia în fruntea delegaţiei din Coc, fiind în acelaşi timp şi delegat titular al Cercului electoral Luduş. După Unirea Transilvaniei cu România s-a mutat la Turda, unde a funcţionat din 1 decembrie 1919 până la pensionarea sa, la 1 septembrie 1944, ca profesor de religie la Liceul Regele Ferdinand şi ca preot la Biserica Răţeştilor, celebrând Sfânta Liturghie pentru elevii greco-catolici. Ca profesor de religie greco-catolică a iniţiat săvârşirea unei Sfintei Liturghii pentru elevii liceelor din oraş, în fiecare duminică şi sărbătoare religioasă, la ora 8 dimineaţa, prezenţa elevilor fiind obligatorie. Serviciul religios se efectua la Biserica Răţeştilor (Turda-Veche) cu asentimentul parohului titular Nicolae Raţiu, acest serviciu divin fiind săvârşit de profesorii de religie greco-catolică de la cele două licee tudene. A organizat în anul 1928 un pelerinaj la Vatican la care au participat credincioşi şi elevi turdeni, iar în anul 1937 a participat la Roma la inaugurarea Institutului  Pio Romeno destinat teologilor români.

A desfăşurat o vastă activitate publicistică, colaborând în special la ziarul Unirea şi Cultura Creştină din Blaj. A activat de asemenea în cadrul A.G.R.U. şi a despărţământului Turda al ASTREI. Revista Transilvania din sept-octombrie 1925 a publicat Raportul General prezentat de comitetul central al ASTREI, în cadrul cǎreia apare menţionat şi aportul dr. Vasile Cerghizan prin prelegeri poporale susţinute în localitǎţi din cadrul judeţului Turda-Arieş. După pensionare, se retrage la Braşov unde moare în anul 1968, fiind înmormântat la Turda.