Apostolii, înainte să fie aleşi şi chemaţi de Cristos, au fost simpli pescari. Cristos, chemându-i, i-a transformat în pescari de oameni.
Această transformare implică trei elemente fundamentale: o nouă identitate, o nouă misiune, un nou mod de a pescui.
- o nouă identitate, deoarece preotul este un Alter Christus – un alt Cristos;
- o nouă misiune, pentru că preotul trebuie să-L predice prin cuvânt şi faptă pe Cel cu care s-a identificat;
- un nou mod de a pescui. Dacă pescarul obişnuit ucide prada în mreje, scoţându-o din mediul ei natural, pescarul de oameni, adică preotul, pescuieşte „prada” tocmai pentru a-i da viaţă. O prinde şi o învăluie în mrejele vieţii pentru a o duce la viaţa cea adevărată, la viaţa cu şi în Cristos. Prin urmare este o pescuire înspre renaştere şi nu înspre stricăciune.
Pentru a putea beneficia de o pescuire abundentă este nevoie de dăruire şi responsabilitate, deoarece preotul ţine în mâini pe Cel ce este de necuprins şi îl împarte pe Cel ce niciodată nu se sfârşeşte. Acest aspect al responsabilităţii este foarte bine evidenţiat în ritualul de hirotonire al preotului, mai exact la cuminecare, când episcopul pune în palma preotului nou hirotonit Trupul lui Cristos spunând: „Primeşte acest Odor şi-L păstrează până la a doua venire a Domnului nostru Isus Cristos, când are să-L ceară de la tine” (Arhieraticon, Hirotonirea preotului); cu alte cuvinte, primeşte-l pe Cristos şi misiunea lui, iar la sfârşit vei da socoteală de felul în care ai chivernisit acest dar.
Prin urmare, este foarte importantă, benefică şi de mare ajutor rugăciunea credincioşilor pentru păstorul lor, pentru preoţi în general şi pentru episcopi pentru ca fiecare să poată să-şi ducă misiunea lui la bun sfârşit cu vrednicie.
Pr. Aurel Rus
