Redăm Mesajul Preafericitului Părinte Cardinal Lucian, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, rostit astăzi 3 mai 2018 la Alba Iulia, la conferința „Contribuția Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice la Marea Unire”.
Iubiți credincioși,
Cu bucurie și recunoștință, reuniți în Sinod la Blaj, împreună cu toți Episcopii greco-catolici din România, celebrăm Centenarul evenimentului principal al istoriei poporului nostru: Unirea de la Alba-Iulia. 1 Decembrie 1918 este momentul culminant și împlinirea idealului de veacuri al tuturor celor care poartă în vinele lor mândria de a fi urmașii Romei.
Suntem încredințați că fără contribuția Bisericii Greco-Catolice, Statul Român, identitatea naţională şi cultura română nu s-ar fi articulatîn formele pe care le cunoaştem astăzi, pentru că „fără Unirea de la 1700, nici Unirea de la 1918 nu ar fi existat”.
Nu putem și nu trebuie să uităm că termenul de „naţiune română” a fost introdus pentru întâia oară de Episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu Klein la 1737. Nu putem și nu trebuie să uităm că Episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron avea să deschidă la Blaj, pe 11 octombrie 1754, primele şcoli sistematice româneşti, școli care au format conştiinţa naţională românească. Nu putem și nu trebuie să uităm că Biserica Greco-Catolică s-a implicat în convocarea Adunării Naţionale din 3/15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Aici s-a strigat pentru prima dată “noi vrem să ne unim cu ţara”. În Catedrala din Blaj, Simion Bărnuţiu, a proclamat la 14 mai 1848 celebrul discurs care a devenit platforma de gândire pentru acea Adunare în care s-a pledat pentru libertate naţională şi socială, precum şi necesitatea unităţii românilor.
Pe 5/18 octombrie 1918, marele om politic greco-catolic Alexandru Vaida-Voevod a spus răspicat în Parlamentul din Budapesta că naţiunea română din Austro-Ungaria este “liberă de orice înrâurire străină” să-şi aleagă “aşezarea ei printre naţiunile libere”.
Mai cu seamă, nu putem și nu trebuie să uităm că în cetatea Apulum, la 1 decembrie 1918, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a citit Rezoluţiunea Adunării Naționale care pecetluia unirea pe veci a Transilvaniei cu Țara Mamă, România: „De acum o Românie Mare întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu şi pe credinţa poporului său. Cântarea noastră de biruinţă să fie cântarea neamului pe calea lungă şi grea a veacurilor. Dreptatea ta, Doamne, e dreptate în veac şi cuvântul Tău adevărul”.
Primul Cardinal al națiunii române, împreună cu mulți martiri și mărturisitori ai Bisericii noastre, precum și numeroși eroi ai patriei, au plătit scump pentru acest crez al lor. Așa cum sublinia Sfântul Ioan Paul al II-lea în Scrisoarea Apostolică adresată Bisericii noastre cu ocazia celui de-al treilea centenar de la Unirea cu Biserica Romei, în anul 2000: „unitatea şi pacea încolţesc în sânul Bisericii: fiindcă numai în felul acesta istoria oamenilor poate deveni o istorie a unităţii”. Vom fi binecuvântați cu darul iertării și al unității doar odată cu purificare resentimentelor și a memoriei. Suntem încredințați că stigmatele persecuţiilor secolului al XX-lea, au constituit pentru Biserica noastră Greco-Catolică acel imbold în credință ce confirmă dictonul: „Au încercat să ne îngroape, dar nu au ştiut că suntem seminţe…”.
Astăzi, la împlinirea unui veac de la acel moment după care au suspinat înaintașii noștri, cuvine-se a aminti faptul că, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, profund ancorată în realitatea și în simțirea poporului român, crede și speră în continuare în viitorul patriei. Crede în puterea poporului nostru de a se regenera, respectând legea sfântă a lui Dumnezeu, fiindcă „începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine” (Pilde 1, 7). La fel ca la Alba-Iulia în 1918, Biserica Greco-Catolică crede și astăzi în unitate și în frățietate, manifestând în ființa ei comuniunea ei cu neamul românesc.
Dumnezeu să vă binecuvânteze și să ocrotească iubita noastră patrie!
Cristos a înviat!
† Cardinal LUCIAN
Arhiepiscop şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş,
Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
