”Chiar și atunci când situația pare disperată, Dumnezeu intervine oferindu-i omului mântuirea și bucuria. Dumnezeu nu rămâne deoparte, dar intră în istoria omenirii și în viața noastră ca să o însuflețească prin harul său și să o mântuiască”: cu această certitudine a credinței, papa Francisc s-a adresat miilor de romani și pelerini care au venit la recitarea rugăciunii ”Angelus” în Piața Sfântul Petru duminică, 11 martie 2018. Prezentând un comentariu la evanghelia celei de-a patra duminici din Postul Mare, după ritul roman sau latin, Sfântul Părinte a îndemnat participanții la ”Angelus” să nu uite niciodată că Dumnezeu este mai mare decât slăbiciunile, infidelitățile și păcatele noastre. La saluturile finale, pontiful a menționat prezența comunității braziliene din Roma și a studenților din diferite țări care participă la prima ediție a inițiativei ”Vatican Hackathon”.
Vă oferim aici, în traducerea noastră de lucru, alocuțiunea Sfântului Părinte:
«Cea de-a patra duminică din Postul Mare este numită ”Laetare”, ”Bucură-te!”, pentru că așa începe antifonul de intrare la liturgia euharistică ce ne invită la bucurie: ”Bucură-te, Ierusalime” – este o chemare la bucurie – tresăltați și bucurați-vă, voi cei care erați în tristețe!”. Așa începe Sf. Liturghie. Care este motivul acestei bucurii? Motivul este marea iubire a lui Dumnezeu față de omenire, după cum ne arată Evanghelia de astăzi: ”Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut, pentru ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viața veșnică” (In 3,16). Aceste cuvinte, spuse de Isus în timpul colocviului cu Nicodim, sintetizează o temă care se află în centrul vestirii creștine: chiar și când situația pare disperată, Dumnezeu intervine, oferind omului mântuirea și bucuria. Dumnezeu, într-adevăr, nu rămâne deoparte, ci intră în istoria omenirii, se amestecă în viața noastră, intră ca să o însuflețească prin harul său și să o mântuiască.
Suntem chemați să luăm aminte la această vestire și să respingem tentația de a ne considera siguri pe noi înșine, de a voi să facem abstracție de Dumnezeu, revendicând o libertate absolută față de El și de Cuvântul său. Când regăsim curajul de a ne recunoaște drept ceea ce suntem – e nevoie de curaj pentru așa ceva – ne dăm seama că suntem persoane chemate să se confrunte cu fragilitatea noastră și cu limitele noastre. Atunci se poate întâmpla să fim cuprinși de neliniște, de zbuciumul zilei de mâine, de frica de boală și de moarte. Acest lucru explică de ce atât de multe persoane, căutând o cale de ieșire, pășesc uneori pe scurtături periculoase, cum ar fi de exemplu tunelul drogurilor, al superstițiilor sau al unor ritualuri păguboase de magie. E bine să ne cunoaștem limitele, fragilitatea. Trebuie să le recunoaștem, dar nu pentru a ajunge la disperare, ci pentru a le oferi Domnului ca El să ne ajute pe calea vindecării. El ne ia de mână, nu ne lasă niciodată singuri, niciodată! Dumnezeu este cu noi și de aceea mă bucur, ne bucurăm astăzi: ”Bucură-te, Ierusalime – se spune – pentru că Dumnezeu este cu noi”.
Noi avem adevărata și marea speranță în Dumnezeu, Tatăl bogat în milostivire, care ni l-a dat pe Fiul său ca să ne mântuiască și aceasta este bucuria noastră. Și chiar dacă avem multă tristețe, când suntem adevărați creștini există acea speranță care este o mică bucurie care crește și îți dă încredere. Nu trebuie să ne descurajăm când vedem limitele noastre, păcatele noastre, slăbiciunile noastre. Dumnezeu este acolo, Isus este pe cruce ca să ne vindece. Aceasta este iubirea lui Dumnezeu. Să privim Crucifixul și să ne spunem: ”Dumnezeu mă iubește”. E adevărat, există aceste limite, aceste slăbiciuni, aceste păcate, dar El este mai mare decât limitele, slăbiciunile și păcatele noastre. Nu uitați de acest lucru: Dumnezeu este mai mare decât slăbiciunile, infidelitățile și păcatele noastre. Să-l luăm pe Domnul de mână, să privim Crucifixul și să mergem înainte.
Maria, maica milei, să ne pună în inimă certitudinea că suntem iubiți de Dumnezeu. Să ne fie alături în momentele în care ne simțim singuri, când suntem tentați să capitulăm în fața greutăților vieții. Să ne comunice simțămintele Fiului ei Isus, pentru ca drumul nostru de Post să devină o experiență de iertare, primire și caritate».
După rugăciunea Angelus papa Francisc a salutat pelerinii prezenți, printre care se afla și comunitatea braziliană din Roma, și în special adolescenții care se pregătesc la sacramentul Mirului. Sfântul Părinte a adresat un salut special și studenților din alte țări care au venit la Roma la prima ediție a manifestării ”Vatican Hackathon”, organizată de departamentul Vaticanului pentru comunicare: ”Dragi tineri”, a spus pontiful, ”e frumos să pui inteligența, darul lui Dumnezeu, în serviciul adevărului și al celor mai nevoiași”.
Să mai adăugăm că în cursul după amiezii de duminică, mai precis la ora 16.30, papa Francisc efectuează o vizită la Comunitatea Sfântul Egidiu din Roma. Întâlnirea are loc în ”Piazza di Santa Maria in Trastevere” şi este prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la înființarea Comunității.
Primiți la final și binecuvântarea apostolică invocată de papa Francisc după rugăciunea ”Îngerul Domnului”, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.
(rv – A. Dancă)
