Sub genericul „Întoarcerea Monseniorului Octavian Bârlea”, vineri, 24 noiembrie 2017, începând cu ora 17.00, la sediul Protopopiatului Român Unit, Greco-Catolic, va avea loc masa rotundă prilejuită de lansarea volumului „Omul Tuturor. Monseniorul Octavian Bârlea şi pătimirile exilului românesc”, de Pr. Dr. Ioan-Irineu Fărcaş.
Moderatorul mesei rotunde va fi Diac. Prof. Univ. Dr. Ion Buzaşi, iar pe parcursul întâlnirii vor interveni PS Dr. Claudiu-Lucian Pop, Episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore, Prof. Univ. Dr. Ovidiu Augustin Ghitta, Decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" Cluj Napoca şi Prof. Univ. Dr. Ioan-Marius Bucur, Pro-Decan al Facultăţii de Istorie şi Filozofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" Cluj Napoca.
Figură emblematică a exilului românesc, Monseniorul Octavian Bârlea (n. 5 mai 1913, Mogoș, Alba - d. 5 aprilie 2005, München) a fost, în perioada comunistă, unul dintre liderii comunității refugiaților români din München. În 1957 a înființat, la Roma, Societatea Academică Română, pe care a condus-o în calitate de președinte. Volumul ce va fi lansat vineri la Blaj „este prima monografie dedicata unuia dintre cei mai importanţi teologi români ai secolului XX şi, probabil, cel mai luminos Exilat”, aşa cum îl prezintă scriitorul Cristian Bădiliţă, autor al unui text pe una dintre coperţile cărţii".
Iată cum prefaţează Editura Vremea, la care a apărut cartea, volumul dedicat Monseniorului Octavian Bârlea:
«Ipostaza de „omul tuturor”, pe cât era de impresionantă, pe atât era de riscantă. Așa cum îi putea atrage dragostea și simpatia multora, tot așa îi putea aduce și ura și antipatia multora. Cum vom vedea, riscurile erau reale. În 1946, părintele Bârlea era singurul preot român din Germania. Era însă preot român unit, iar refugiații români erau în cea mai mare parte ortodocși; doar 10% uniți. Îndrumările primite de la Vatican nu menționau niciun criteriu de acordare a asistenței spirituale și materiale.
Situația așadar se putea rezolva fie în termeni de aut-aut, fie de et-et. Ca preot român unit s-ar fi putut ocupa numai de credincioșii români uniți. Opțiunea aceasta l-ar fi ferit de acuza foarte la modă – atunci ca și acum – de prozelitism. Îl expunea însă la cea de lipsă de „dragoste creștinească și românească” pentru ceilalți frați aflați în nevoi. De cealaltă parte, dacă se ocupa de toți, fără deosebiri de ordin politic sau religios, putea fi apreciat pentru dragostea lui, dar putea fi și suspectat de prozelitism mascat.»
Ce alegere a făcut Monseniorul Bârlea puteți afla citind cea mai nouă carte apărută la Editura Vremea, „Omul tuturor. Monseniorul Octavian Bârlea și pătimirile exilului românesc 1946 -1978”, scrisă de Pr. Dr. Ioan-Irineu Fărcaş, parohul comunitatii greco-catolice din München.
