"Realitate din zilele noastre solicită o majoră responsabilitate, la toate nivelurile, nu doar pentru a garanta producția necesară și distribuirea echitabilă a roadelor pământului – acest lucru ar trebui să fie implicit – însă mai ales pentru tutelarea dreptului fiecărei persoane omenești de a se hrăni potrivit propriilor necesități, participând totodată la deciziile care-o privesc și la împlinirea propriilor aspirații, fără a trebui să se despartă de cei dragi", a spus papa Francisc în discursul adresat luni, 16 octombrie, în cursul dimineții, la sediul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), din Roma, cu prilejul Zilei mondiale a alimentației.
Referindu-se la tema din acest an pentru Ziua mondială a alimentației, zi declarată de Adunarea Generală a ONU și marcată în peste 150 de țări, pontiful a evidențiat că "legătura dintre lipsa hranei și migrație poate fi înfruntată doar mergând la rădăcina problemei", evidențiind două principale obstacole, ce reies din studii ale Națiunilor Unite și ale numeroaselor organizații ale societății civile: conflictele și schimbările climatice.
Papa Francisc: "Cum pot fi depășite conflictele? Dreptul internațional ne indică mijloacele pentru a le preveni sau rezolva în mod rapid, evitând prelungirea lor și producerea foametei și a distrugerii țesutului social. Să ne gândim la populațiile martirizate de războaie care durează deja de decenii, conflicte care ar fi putut fi evitate sau cel puțin oprite dar care continuă să răspândească efectele lor dezastruoase, printre care insecuritatea alimentară și mutarea forțată a persoanelor. Sunt necesare bunăvoința și dialogul pentru oprirea conflictelor, fiind nevoie de implicarea profundă pentru o dezarmare graduală și sistematică prevăzută de Carta Națiunilor Unite și pentru a pune capăt fatalei plăgi a traficului de arme."
"În ceea ce privește schimbările climatice, vedem zilnic consecințele", a spus pontiful, subliniind necesitatea "eforturilor în vederea unui consens concret și activ dacă se dorește evitarea efectelor celor mai tragice, care vor continua să apese asupra persoanelor celor mai sărace și mai lipsite de apărare".
Sfântul Părinte nu s-a oprit doar asupra cauzelor care stau la baza insecurității alimentației și, în consecință a migrației, ci a pus accentul pe necesitatea solidarității, a cooperării internaționale, a principiului umanității astfel încât să se răspundă la tema propusă de Ziua mondială a alimentației, pentru 2017: "Schimbă viitorul migrației. Investește în securitatea alimentației și dezvoltarea rurală"
Papa Francisc: "Prin urmare îmi pun – și vă pun – această întrebare: este prea mult dacă s-ar reflecta la introducerea în limbajul cooperării internaționale a categoriei iubirii, exprimată prin gratuitate, egalitate de tratament, solidaritate, cultura dăruirii, fraternitate, milostivire? De fapt, aceste cuvinte exprimă conținutul practic al termenului 'umanitar', atât de folosit în limbajul relațiilor internaționale. Este de dorit ca diplomația și Instituțiile multilaterale să alimenteze și să organizeze această capacitate de a iubi, deoarece este celea maestră ce garantează nu doar securitatea alimentară, ci și securitatea umană în globalitatea sa."
Un moment impresionant al vizitei a fost oprirea papei Francisc, pentru un moment, lângă sculptura din marmură care-l reprezintă pe Aylan, micuțul refugiat sirian mort înecat, găsit pe plaja din Bodrum, în Turcia, în octombrie 2015. Imaginea este un simbol al tragediei migrației, asupra căreia papa Francisc a atras atenția în mai multe rânduri.
Statuia este un dar al pontifului făcut Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. Realizată în marmură albă de Carrara, de artistul italian Luigi Prevedel, din Trento, statuia îl înfățișează pe copilașul mort și, alături de el, stă un înger cuprins de un plâns sfâșietor.
RV/AM
