Diferența fundamentală constă în faptul că spovada, cu iertarea păcatelor, în fața preotului, este o taină care se realizează prin acțiunea Spiritului Sfânt, indiferent de calitățile umane ale ministrului. Direcțiunea spirituală însă, este o formă de ajutor, de îndrumare, de sfat pentru a înțelege voința lui Dumnezeu în propria viață și pentru a crește în practicarea vieții creștine.
Chiar dacă adesea cele două realități se amestecă, ele rămân substanțial distincte. Pentru administrarea Tainei Mărturisirii există un ritual cu gesturi și cuvinte precise, în timp ce direcțiunea spirituală se desfășoară printr-un colocviu fratern. Din primele secole, direcțiunea spirituală era mai presus de toate activitatea călugărilor (nu neaparat preoți) și chiar a unor laici simpli în faimă de sfințenie. Un exemplu în acest sens a fost Sfânta Ecaterina de Siena.
Traducere: Liviu Ursu
