Născut dintr-un tată necunoscut și crescut de un bandit: cu un astfel de start în viață, nimic nu părea a-l predispune pe René-Luc să devină preot.
M-am născut la Nimes într-o familie de cinci copii. Mama era divorțată. Primi doi copii i-a avut din prima căsătorie, iar pe mine și pe cele două surori mai mici cu al doilea soț. Chiar înainte de a se naște ultima mea soră, tata a dispărut și nu l-am mai văzut de atunci. Nu-mi amintesc nimic de el. La 27 de ani, mama a fost nevoită să ne crească de una singură la ferma noastră din Camargue. Însă acea casă a ars, am fost preluaţi de DASS ... Încercările nu au lipsit în primii mei ani de viață.
În 1976, când aveam zece ani, mama l-a întâlnit pe Martial și au decis să locuiască împreună. Foarte reprede însă am descoperit că acel om făcea parte dintr-o reţea de crimă organizată. Situația s-a agravat rapid: Martial a început să bea, să fie violent şi să o bată pe mama. Ne-am hotărât să fugim. El a fost arestat și pus în închisoare. La ieșirea sa, violențele au reînceput, până în acea seară de noiembrie a anului 1979, când s-a sinucis în fața noastră, trăgându-şi un glonț în inimă.
În acea perioadă a vieții, eram un adolescent cu probleme. Furam din magazine, ieşeam cu fete, făceam curse cu motocicleta urmăririt fiind de poliție și foarte des eram violent cu mama în cuvinte, dar treptat şi în fapte.
În timp ce o luam pe panta alunecoasă a criminalității, un eveniment a schimbat viața mea. Mama s-a întâlnit cu Marie-Dominique, care ne-a propus să meargem pentru a-l asculta pe Nicky Cruz, un fost lider al unei bande din New York convertit.
Am fost uimit de povestea lui. Existau atât de multe legături între viața lui și a mea. La sfârșitul mărturiei sale, a dat posibilitatea să vină pe podium cei care doreau să-şi schimbe viața. M-am apropiat şi eu şi am început să mă rog: "Isuse, tu ai schimbat viața lui Nicky, poţi să o schimbi şi pe a mea..." Și o mare de lacrimi m-a invadat. Trecuse mult timp de când nu am mai plâns. De exemplu, nu vărsasem nici măcar o lacrimă atunci când Martiale s-a sinucis. Suferinţele teribile din copilărie mi-au împietrit inima.
Nicky a semănat Cuvântul, Marie-Dominique m-a ajutat să fac în aşa fel încât să crească sămânța iubirii lui Dumnezeu. M-a învăţat să mă rog, mi-a explicat ce ar trebui să fac sau să nu fac. La trei luni de la convertirea mea, a fost nevoie de mine la un pelerinaj internațional la Lourdes, organizat de Reînnoirea Carismatică. Într-o seară, în fața peșterii, mi-am dăruit viața lui Isus.
FLASHBACK
În perioada în care Martial era la închisoare, mama mi-a spus că nu am același tată cu surorile mele. Tatăl meu era german. Locuise la noi în 1965, în timp ce mama era în plin divorț. Ceruse cazare, de mâncare și... a luat tot ceea ce a putut! Au petrecut trei luni împreună, dar au trebuit să se separe pentru că acest om avea şi el probleme cu alcoolul. După despărţire, mama a descoperit că era însărcinată... cu mine! A fost într-o situație foarte dificilă. Mai multe persoane i-au sugerat atunci să avorteze. Dar mama a avut curajul să mă păstreze.
Pe 24 mai 1985, în ajunul ultimei probe a bacalaureatului, oralul la germană, primesc un telefon: "Bună ziua, vreau să vorbesc cu René-Luc". Am răspuns că sunt eu. Persoana de la celălalt capăt al firului mi-a spus: "Eu sunt tatăl tău! "Nu puteam să-mi cred urechilor. Când l-am întâlnit a doua zi, şi-a cerut iertare pentru toți acei ani când nu a putut fi cu mine din cauza alcoolismului său. O femeie pe care a cunoscut-o la Berlin l-a ajutat să iasă din această patimă. Din acel moment a mers în căutarea mea pentru mult timp. Cel mai incredibil lucru este că acum îmi dau seama că el, un protestant, a venit sa mă caute rugându-se la Lourdes... în iunie 1980, în timp ce eram şi eu acolo! S-ar putea să ne fi rugat cot la cot în faţa grotei de la Massabielle, fără să ştim...
Traducere: ACC
