“O cultură dezrădăcinată, o familie dezrădăcinată este o familie fără istorie, fără memorie, fără origini”, a spus papa Francisc luni, 19 iunie, în cursul serii, la bazilica „San Giovanni in Laterano”, unde a avut loc deschiderea lucrărilor Adunării pastorale a diecezei de Roma. Pontiful a îndemnat la însoțirea adolescenților, amintind că anii adolescenței reprezintă o etapă dificilă a vieții, fără a fi, însă, o patologie.
Referindu-se la tema din acest an a Adunării pastorale diecezane – ”Să nu-i lăsăm singuri! A-i însoți pe părinți în educația fiilor adolescenți” – pontiful s-a oprit asupra complexității educației fiilor adolescenți, spunând că aceasta “nu admite sinteze reductive”, viața familiilor și educația adolescenților neputând fi tratate cu superficialitate. Adresându-se familiilor, pontiful a spus: “Voi trăiți tensiunile acestui mare oraș”, referindu-se la locul de muncă, la îndepărtarea de cei apropiați, la timpul mereu limitat, la banii care nu ajung niciodată. De aceea – a spus – pentru o majoră simplitate, “reflectați și rugați-vă în dialect roman”, referindu-se la necesitatea de a fi concreți, de a evita cu orice preț abstracțiunile, generalizările și nominalismul.
Papa Francisc: «Viața familiilor și educația adolescenților într-o mare metropolă precum aceasta necesită o deosebită atenție la bază, neputând fi tratată cu superficialitate. Căci nu este același lucru să educi și să fii o familie într-un mic orășel cu a educa și a fi o familie într-o metropolă. Nu spun că este mai bine sau mai rău. Spun doar că este diferit. Complexitatea capitalei nu admite sinteze reductive, ci ne stimulează la un mod poliedric de a gândi, de aceea fiecare cartier și fiecare zonă își are ecoul în dieceză și astfel dieceza poate fi vizibilă, palpabilă în orice comunitate eclezială, cu propriul mod de a fi. Uniformitatea este un mare dușman, să știți… »
Succesiv, pontiful s-a oprit asupra necesității de a fi conectați unii cu ceilalți, atrăgând atenția asupra pericolului unei societăți dezrădăcinate. Orașul Roma riscă dezrădăcinarea, a spus Sfântul Părinte, vorbind despre societatea tot mai dezrădăcinată, despre familiile care, încetul cu încetul, pierd intensitatea legăturilor de rudenie, de prietenie, de vecinătate, atât de importante pentru a simți că ne aparținem unii altora și că facem parte dintr-un proiect comun. Vorbind despre experiența de a ne simți ca aparținând altora, în sensul cel mai nobil al cuvântului, episcopul Romei a atras atenția asupra climatului de dezrădăcinare care, încetul cu încetul, ajunge să pătrundă în privirea și în viața fiilor noștri, în ciuda apartenenței lor la rețele de socializare:
Papa Francisc: «Azi, rețelele de socializare par să ne ofere acest spațiu de legătură, de conexiune cu alții și pe fiii noștri îi fac să se simtă ca făcând parte dintr-un grup. Însă, problema pe care o comportă din cauza virtualității lor este sentimentul de „a fi în aer”. Am vorbit despre “o societate lichidă”, însă am putea să o numim o societate în stare gazoasă, care „te lasă în aer”, fiind societăți volatilizabile.»
De asemenea, pontiful s-a oprit asupra excesivelor așteptări pe care părinții le au în privința formării propriilor fii, spunând că se acordă uneori o importanță exagerată formării într-un anumit domeniu, neglijându-se complet aspectele privind propriile origini, ținutul natal, bunicii.
Definind adolescența o perioadă prețioasă din viața fiilor, dar și un timp dificil, de schimbări și de instabilitate ce prezintă riscuri majore, pontiful a evidențiat că adolescența este o perioadă de tranziție, fiind totodată o perioadă de creștere pentru întreaga familiei. Adolescența nu este o patologie, a spus, și în consecință nu poate fi abordată ca atare.
În discursul de la deschiderea lucrărilor Adunării pastorale a diecezei de Roma, pontiful s-a oprit asupra necesității unei educații integrată a adolescenților, din care să nu lipsească aspectele intelectuale, afective și cele concrete, active. De asemenea, a atras atenția asupra pericolului reprezentat de o cultură competitivă care obligă adolescenții la o creștere forțată în termeni de rapiditate dar care, paradoxal, pe de altă parte respinge parcursul firesc al îmbătrânirii.
În încheiere, papa Francisc s-a oprit asupra contextului consumismului care necesită să fie combătut printr-un comportament de austeritate. “A educa în spiritul austerității” – a spus – “este o bogăție incomparabilă. Trezește inteligența și creativitatea, generează ocazii pentru imaginație și, îndeosebi, deschide în vederea muncii în echipă, în spirit de solidaritate”.
RV/AM
