Speranța creștină care nu înșeală, care nu dezamăgește a fost tema catehezei papei Francisc din cadrul audienței generale de miercuri, 15 februarie, din Aula Paul al VI-lea.
Inspirată dintr-un fragment luat din capitolul 5 al Scrisorii sfântului apostol Paul către Romani, pontiful a insistat asupra cheii de lectură a speranței creștine care, potrivit apostolului neamurilor, "nu înșală pentru că iubirea lui Dumnezeu a fost revărsată în inimile noastre prin Spiritul Sfânt care ne-a fost dat".
Pornind de la premiza că lăudăroșenia nu este un lucru frumos, pentru că "trădează mândrie și lipsă de respect față de alții, în special față de cei care sunt mai puțin norocoși decât noi", pontiful a evidențiat un aspect paradoxal, faptul că în fragmentul citat, și anume versetele 1-5 din capitolul 5 al Scrisorii către Romani, apostolul Paul surprinde prin îndemnul de a ne mândri. Și atunci, se întreabă pontiful, "de ce anume este just să ne mândrim și cum să facem acest lucru fără să jignim și fără să excludem pe careva".
«În primul caz, suntem îndemnați să ne lăudăm de abundența harului de care suntem pătrunși în Isus Cristos, prin credință. Paul vrea să ne facă să înțelegem că, dacă învățăm să citim orice lucru prin lumina Spiritului Sfânt, ne dăm seama că totul este har. Totul este dar! De fapt, dacă suntem atenți, vedem că, în istorie ca și în viață, este mai ales Dumnezeu cel care acționează. El este protagonistul absolut, care creează orice lucru ca pe un dar de iubire, care țese istoria planului său de mântuire și îl duce la împlinire pentru noi, prin Fiul Isus.»
Datoria noastră – a explicat Sfântul Părinte – este "de a recunoaște intervenția mântuitoare a lui Dumnezeu și a de accepta planul divin cu gratitudine, făcându-l să devină motiv de laudă, de binecuvântare și de mare bucurie". «Doar făcând astfel suntem în pace cu Dumnezeu și trăim experiența de libertate», a mai spus pontiful.
Referindu-se la al doilea motiv de laudă indicat de sfântul Paul în Scrisoarea către Romani, Sfântul Părinte a explicat de ce suntem îndemnați să ne lăudăm în încercări:
Papa Francisc: «Însă, Paul ne îndeamnă să ne lăudăm și în încercări. Nu este ușor de înțeles. Acest lucru apare ca fiind mai dificil și poate să pară ca neavând nicio legătură cu acea condiție de pace abia descrisă. În schimb, reprezintă condiția cea mai autentică, cea mai adevărată. De fapt, pacea pe care ne-o oferă și ne-o garantează Domnul nu trebuie înțeleasă ca pe o absență de preocupări, de dezamăgiri, de lipsuri, de motive de suferință.»
Sfântul Părinte a scos în evidență diferența dintre pacea lumească, caracterizată de limite, de efemer, și pacea care izvorăște din credință, aceasta din urmă fiind un dar, reprezentând harul de a experimenta că Dumnezeu ne iubește și ne stă mereu alături, nelăsându-ne singuri niciun moment.
Papa Francisc: «Iată de ce speranța creștină este solidă, iată de ce nu dezamăgește. Nu înșală niciodată! Nu este fondată pe ceea ce noi putem face sau putem fi și nici pe ceea ce ar putea fi obiectul credinței noastre. Fundamentul său, adică fundamentul speranței creștine, este tot ceea ce poate fi mai fidel și mai sigur, adică iubirea pe care însuși Dumnezeu o nutrește față de fiecare dintre noi. (…) Iar Dumnezeu a revărsat din belșug în inimile noastre pe Spiritul Sfânt, ca făuritor, ca garant, tocmai pentru a alimenta în noi speranța și pentru a o menține vie.»
«Speranța creștină», a spus pontiful în încheierea catehezei, «nu ne separă de alții, nici nu ne face să-i discredităm sau să-i marginalizăm. Este în schimb un dar extraordinar, noi fiind chemați la a fi "canalele" acestui dar pentru toți, cu smerenie și simplitate.»
În cadrul saluturilor finale, pontiful a amintit că marți, 14 februarie, a fost sărbătoarea sfinților Ciril și Metodiu, evanghelizatori ai popoarelor slave și co-patroni ai Europei. "Exemplul lor să vă ajute, dragi tineri, să deveniți discipoli misionari în orice mediu; tenacitatea lor să vă încurajeze pe voi, dragi bolnavi, să vă oferiți suferințele pentru convertirea celor departe de Dumnezeu.
Primiți acum binecuvântarea Sfântului Părinte de la finalul audienței generale de miercuri, 15 februarie, a cărei cateheză a fost dedicată speranței creștine care nu dezamăgește niciodată.
RV/AM
