Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
În zilele trecute ne-am îndreptat privirea noastră adoratoare spre Fiul lui Dumnezeu, născut la Betleem; astăzi, solemnitatea Preasfintei Maria Născătoare de Dumnezeu, ne îndreptăm ochii spre Mama, dar percepând şi pe ea şi pe El în legătura lor strânsă. Această legătură nu se epuizează în faptul că l-a născut şi în faptul că a fost născut; Isus "s-a născut din femeie" (Gal 4,4) pentru o misiune de mântuire şi mama sa nu este exclusă de la această misiune, dimpotrivă, este asociată intim. Maria este conştientă de acest lucru, de aceea nu se închide să ia în considerare numai raportul său matern cu Isus, ci rămâne deschisă şi grijulie faţă de toate evenimentele care se petrec în jurul Lui: păstrează şi meditează, scrutează şi aprofundează, aşa cum ne aminteşte Evanghelia de astăzi (cf. Lc 2,19). Deja a spus "da"-ul său şi şi-a dat disponibilitatea de a fi implicată în realizarea planului de mântuire al lui Dumnezeu, care "i-a risipit pe cei mândri cu planurile inimii lor; i-a răsturnat pe cei puternici de pe tronuri şi i-a înălţat pe cei umili; i-a umplut cu bunuri pe cei flămânzi, iar pe cei bogaţi i-a trimis cu mâinile goale" (Lc 1,51-53). Acum, tăcută şi atentă, încearcă să înţeleagă ce anume vrea Dumnezeu de la ea zi de zi.
Vizita păstorilor îi oferă ocazia pentru a percepe câteva elemente ale voinţei lui Dumnezeu care se manifestă în prezenţa acestor persoane umile şi sărace. Evanghelistul Luca ne relatează vizita păstorilor la peşteră cu o succesiune insistentă de verbe care exprimă mişcare. Spune aşa: ei merg în grabă, îl găsesc pe Prunc cu Maria şi Iosif, îl văd, fac cunoscut ceea ce a fost spus despre El, şi în sfârşit îl preamăresc pe Dumnezeu (cf. Lc 2,16-20). Maria urmăreşte cu atenţie această trecere, ce anume spun păstorii, ce li s-a întâmplat, pentru că deja percepe în ea mişcarea de mântuire care va proveni din lucrarea lui Isus, şi se adaptează, gata la orice cerere a Domnului. Dumnezeu îi cere Mariei nu numai să fie mama Fiului său unicul născut, ci şi să coopereze cu Fiul şi prin Fiul la planul de mântuire, pentru ca în ea, slujitoare umilă, să se împlinească marile lucrări ale milostivirii divine.
Şi iată că, în timp ce, asemenea păstorilor, contemplăm icoana Pruncului în braţele Mamei sale, simţim crescând în inima noastră un sentiment de recunoştinţă imensă faţă de cea care l-a adus lumii pe Mântuitorul. Pentru aceasta, în prima zi a unui an nou, îi spunem:
Mulţumim, o, Sfântă Mamă a Fiului lui Dumnezeu Isus, Sfântă Născătoare de Dumnezeu!
Mulţumim pentru umilinţa ta care a atras privirea lui Dumnezeu;
mulţumim pentru credinţa cu care ai primit Cuvântul său;
mulţumim pentru curajul cu care ai spus "iată-mă",
uitând de tine, fascinată de Iubirea Sfântă,
făcuta una cu speranţa sa.
Mulţumim, o, Sfântă Născătoare a lui Dumnezeu!
Roagă-te pentru noi, pelerini în timp;
ajută-ne să mergem pe calea păcii.
Amin.
_______________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori, un an bun!
Şi anul va fi bun în măsura în care fiecare dintre noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, va încerca să facă binele zi de zi. Aşa se construieşte pacea, spunând "nu" - cu faptele - urii şi violenţei şi "da" fraternităţii şi reconcilierii. Au trecut 50 de ani de când fericitul Papa Paul al VI-lea a început să celebreze la această dată Ziua Mondială a Păcii, pentru a întări angajarea comună de a construi o lume paşnică şi fraternă. În Mesajul din acest an am propus să se asume nonviolenţa ca stil pentru o politică de pace.
Din păcate, violenţa a lovit şi în această noapte de urări şi de speranţă. Îndurerat, exprim apropierea mea de poporul turc, mă rog pentru numeroasele victime şi pentru răniţi şi pentru toată naţiunea în doliu, şi cer Domnului să-i susţină pe toţi oamenii de bunăvoinţă care îşi suflecă mânecile curajos pentru a înfrunta plaga terorismului şi această pată de sânge care învăluie lumea cu o umbră de frică şi de rătăcire.
Doresc să-i mulţumesc preşedintelui Republicii Italiene pentru expresiile de urare pe care mi le-a adresat aseară, în timpul mesajului său adresat naţiunii. Transmit şi eu urări din inimă, invocând binecuvântarea Domnului asupra poporului italian pentru ca, având contribuţia responsabilă şi solidară a tuturor, să poată privi viitorul cu încredere şi speranţă.
Vă salut pe voi toţi prezenţi aici, familiile, asociaţiile, grupurile de tineri, urând un an nou fericit şi senin. Exprim recunoştinţa mea pentru atâtea iniţiative de rugăciune şi de angajare pentru pace care se desfăşoară în orice parte a lumii. Amintesc îndeosebi marşul naţional de aseară la Bologna, promovată de CEI, Caritas, Acţiunea Catolică şi Pax Christi, cu sprijinul diecezei şi al primăriei din Bologna.
Salut participanţii la manifestaţia "Pace în toate ţinuturile", promovată de Comunitatea "Sfântul Egidiu". Mulţumesc pentru prezenţa voastră şi mărturia voastră!
Şi urez tuturor un an de pace în harul Domnului şi cu ocrotirea maternă a Mariei, Născătoare de Dumnezeu.
Sărbătoare frumoasă şi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşc