Miercuri, 12 octombrie 2016, începând cu orele 16.00 a avut loc la Palatul Episcopal al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara vernisarea expoziției jubiliare „Timişoara 1716. Începuturile unui oraş european“ (Temeswar 1716. Die Anfänge einer europäischen Stadt / Temesvár 1716. Egy európai város kezdetei / Темишвар 2016. Почеци једнога европског града / Timişoara 1716. The Beginnings of a European City). Data acestei manifestări a fost aleasă într-un mod cu totul special: la 12 octombrie 1716, orele 11.30, garnizoana otomană a orașului de pe Bega ridica steagul alb în semn de predare și pace după 42 de zile de asediu și 164 de ani de stăpânire a urbei și a Banatului. În acest sens, miercuri 12 octombrie 2016, la orele 11.30, toate cele șapte clopote ale Domului Sf. Gheorghe, catedrala romano-catolică din Timișoara, au răsunat timp de cincisprezece minute în memoria istoricului moment și al celor care s-au jertfit pentru libertatea credinței creștine și demnitatea umană, acum trei veacuri.
Expoziția, vernisată mai întâi în Bastionul Theresia, sediul actual al Muzeului Național al Banatului, la 19 iulie a.c., s-a mutat, fiind parțial reorganizată și îmbogățită, în spațiile Muzeului Diecezei Romano-Catolice de Timișoara, mai precis în reședința episcopală. Având un caracter istoric, documentar și artistic, expoziția prezintă într-un mod detaliat cel mai important eveniment al istoriei moderne a Timișoarei, Banatului și chiar al vieții confesionale din urbe: eliberarea de sub ocupația otomană. Pentru Dieceza de Timișoara (cândva de Cenad), dar și pentru celelalte confesiuni creștine, momentul a însemnat o reașezare a vieții spirituale, în condițiile noi ale apartenenței la un stat creștin, Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană și al ieșirii de sub opresiunea otoman-islamică.
Vernisajul expoziției a avut loc în holul lung al galeriei episcopilor, din Palatul Episcopal, manifestarea bucurându-se de participarea tuturor instituțiilor partenere și a unui public larg. Moderația întâlnirii a fost realizată în limbile română și sârbă de Pr. Nikola Lauš, canonic catedral și director al Cancelariei Diecezane și de domnul Stevan Bugarski, istoric timișorean. Un prim moment al serii, a fost cel asigurat de coriștii și instrumentiștii dirijați de dl. Walter Kindl, care au interpretat o scurtă suită de cântece dedicate Prințului Eugeniu de Savoya, eliberatorul Timișoarei, victorios comandant al oștilor imperiale în mai multe confruntări cu otomanii. În deschidere, Excelența Sa Martin Roos, gazda manifestării, i-a salutat pe toți oaspeții prezenți, mai întâi, cu precădere în limba română, dar și, pe scurt, în germană și maghiară, accentuând importanța momentului eliberării pentru întregul Banat și pentru Timișoara. Viața urbană, de factură europeană, elementele de administrație modernă, libertatea religioasă, dar în special renașterea și reorganizarea vieții creștine romano- și greco-catolice, dar și ortodoxe sunt doar câteva dintre cele mai mari realizări ale erei deschise după 1716. Printre altele, episcopul romano-catolic a precizat: Timișoara anului 2016 aniversează 300 de ani de la eliberarea ei de sub stăpânirea otomană. Marcând acest eveniment important, Episcopia Romano-Catolică de Timișoara continuă un șir de jubilee marcate cândva de episcopii catolici bănățeni în 1816, la un secol de la eliberare, dar chiar și în toiul Primului Război Mondial, în 1916, la două sute de ani de la memorabilul moment istoric. Excelența Sa a înmânat, în semn de mulțumire și prețuire, la finalul cuvântului său adresat oaspeților și întregii asistențe, mai multor personalități și reprezentanți ai unor instituții, medalia comemorativă realizată (unica de acest gen, în contextul jubileului, la nivel bănățean) de Episcopia Romano-Catolică de Timișoara. Emisiunea numismatică s-a bătut în argint (Ag 925‰) și în cupru (Cu), în memoria eliberării Timișoarei din 1716, având diametrul de 42,5 mm, greutatea de 33,6 g, emitentul fiind Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, iar executantul fiind dl. Mihály Fritz de la firma Éremverde, din Szeged. Inscripția de pe aversul medaliei poartă efigia prințului Eugeniu de Savoya, cu stema episcopiei în medalion și inscripția „1716 - 2016 Victor atque Liberator“ (Învingător și Eliberator), iar pe revers se poate vedea efigia contelui Claudius Florimund de Mercy, la fel, cu stema episcopiei în medalion și inscripția „1716 - 2016 Conditor ac Gubernator“ (Fondator și Guvernator).
Primul căruia i-a fost înmânată această medalie a fost Prea Sfințitul Lukijan (Pantelić), episcop ortodox sârb de Buda și administrator al Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, cel despre care și P.S. Martin Roos a afirmat că a fost: „dintru început, trup și suflet pentru acest jubileu!“. Medalia a mai fost înmânată și părintelui dr. Zaharia Pereș, consilier cultural al Mitropoliei Banatului, părintelui dr. Nicolae Teodorescu, vicar foraneu greco-catolic al Timișoarei, domnului Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului, doamnei dr. Ligia Teodora Drăghici, reprezentanta Arhivelor Naționale, Serviciul Județean Timiș, domnului dr. Nicolae Robu, primarul Municipiului Timișoara, domnului Ognean Crîstici, președintele Uniunii Sârbilor din România, domnului Molnár Zsolt, deputat UDMR în Parlamentul României, doamnei Mihaela Boran, șef de cabinet în cadrul Prefecturii Județului Timiș, domnului Dieter Probst, reprezentantul celor două asociații ale șvabilor bănățeni de peste hotare (Asociația Generală a Șvabilor Bănățeni/ Landsmannschaft der Banater Schwaben și Asociația de Ajutorare a Șvabilor Bănățeni/ Hilfswerk der Banater Schwaben e.V.), partenerilor din cadrul organizării expoziției și oaspeților din cadrul muzeelor, arhivelor, bibliotecilor, administrațiilor locale și parohiilor romano- și greco-catolice din Vârșeț, Biserica Albă, Panciova, Kikinda Mare, Becicherecul Mare (Zrenjanin), Novi Sad (Serbia), respectiv Makó și Szeged (Ungaria).
În cele ce au urmat, au luat cuvântul părintele dr. Zaharia Pereș, din partea Mitropoliei Banatului, care a adus salutul Bisericii Ortodoxe Române și al Mitropolitului Ioan Selejan. În cuvântarea sa, Pr. Pereș a reiterat gândurile mitropolitului de pie memorie Nicolae Corneanu, care privea cei 300 de ani de conviețuire în Banat ca fiind de o importanță specială pentru toate cultele, pentru formarea spiritului bănățean și pentru învățămintele pe care fiecare creștin le-a putut trage de la cei din jurul său, adesea de o altă limbă și de o altă confesiune.
Continuând, părintele dr. Sașa Iașin, reprezentantul Eparhiei Ortodoxe Sârbe a Timișoarei, a subliniat spiritul în care expoziția a fost realizată, spirit definitoriu pentru Timișoara, cea care a reușit, la 300 de ani de la istoricul eveniment, să concureze cu succes pentru titlul de „Capitală culturală europeană”, în mod cert un succes datorat evenimentului fondator și definitoriu din 1716.
În cele ce au urmat, au adresat cuvinte de salut: primarul Timișoarei, dr. Nicolae Robu, doamna Mihaela Boran, din partea Prefectului Județului Timiș, dl. Mircea Băcală și domnul Claudiu Ilaș, managerul Muzeului Național al Banatului. În încheiere, prezentarea expoziției, în structura și conținutul ei, dar și invitația de a coborî în spațiul expozițional, au fost realizate de arhivistul diecezan Claudiu Călin.
La organizarea acestei expoziții aniversare inițiată de Episcopia Romano-Catolică de Timișoara și Muzeul Național al Banatului, au contribuit: Consiliul Județean Timiș, Primăria Municipiului Timișoara, Episcopia Ortodoxă Sârbă, Mitropolia Banatului, Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Lugoj, Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale ale României, Biblioteca Județeană Timiș, TVR Timișoara, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, Asociația Generală a Șvabilor Bănățeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben), Uniunea Sârbilor din România (Савез Срба у Румунији), Asociația de Ajutorare a Șvabilor Bănățeni (Hilfswerk der Banater Schwaben e.V.) și Comunitatea Evreilor din Timișoara. Consilierea tehnică și de specialitate a fost asigurată de d-na dr. Dorina Sabina Pârvulescu, dl. arhitect Mihai Botescu și dl. Stevan Bugarski. Au colaborat o serie de istorici de artă, restauratori, bibliotecari, arhitecți și graficieni precum: d-na dr. Adriana Buzilă, Angela Horvath, Silvia Trion, Nicoleta Demian, Mihai Opriș, Ciprian Glăvan, Zoran Markov, Florin-Corneliu Popovici, Ioan Oprescu, Cristian Buzilă, Helmut Kierer, Jakob Ribis, Sipos Enikő și mulți alții.
Expoziția poate fi admirată și vizitată la Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, str. Augustin Pacha, nr. 4. după următorul program: marți-sâmbătă între orele 10.00-16.00 și duminică între orele 11.00-15.00. În zilele de luni expoziția este închisă. Ghidajele sunt oferite cu precădere grupurilor, fiind preferată o anunțare prealabilă a acestora. Intrarea este liberă pentru toți vizitatorii.
Text: Claudiu Călin, custode al expoziției
Foto: Miodrag Radovan
