E dureros să aflăm că cel care a provocat moartea a aproximativ 50 de persoane printre care mulți copii, în timpul unei nunți la Gaziantep, în Turcia, a fost un kamikaze de 12 ani. „Cerem darul păcii pentru toți”, a zis Papa în timpul rugăciunii Angelus de duminica trecută. Dar unde este pacea în această perioadă înfricoșătoare plină de orori care, fără oprire, a lovit Siria, Nisa, Paris, Bruxelles, Instambul. De ce nu este pace?
O interpretare, zisă cu mulți ani în urmă dar actuală, o oferă Maica Tereza de Calcuta, sora albaneză fondatoarea Misionarelor Carității, care în 4 septembrie anul acesta va fi canonizată în piața Sfântul Petru.
În 11 decembrie 1979, Maica Tereza primea premiul Nobel pentru pace, o recunoaștere a misiunii sale printre cei săraci, printre cei care lumea îi consideră de ”neatins”. Maica Tereza a muncit pentru pace în punctele esențiale: „O caracteristică a muncii sale a fost respectul ființei umane, preocuparea sa pentru demnitatea inviolabilă a fiecărui om”, se citește în motivarea acordării premiului.
La Oslo, primind prestigiosul premiu, Sfânta spuse ceva important, care din punct de vedere politic putea să fie interpretat ”incorect”: „Eu simt că cel mai mare distrugător al păcii astăzi este avortul, deoarece este un război direct, o crimă directă, o crimă comisă de însăși mamă. Astăzi cel mai mare distrugător al păcii este avortul. Multe persoane sunt preocupate pentru copiii din India, pentru copiii din Africa, unde mulți mor de foame, dar milioane mor din voința mamei. Și acest fapt....este marele distrugător al păcii astăzi. Fiindcă, dacă o mamă poate să-și ucidă propriul copil, ce mă împiedică să te ucid pe tine sau tu să mă ucizi pe mine? Nimic”. „Vă rog nu distrugeți copiii, îi luăm noi”, adăuga Maica Tereza care împreună cu surorile îngrijise mii de copii și mame.
Această idee a avortului care amenință pacea, Fericita din Calcuta l-a repetat și cu alte ocazii, în fața conducătorilor lumii, precum la ONU sau la Conferința mondială de la Beijing. În 1992 într-un discurs ținut ”Prietenilor din toată Italia” a făcut o analogie între avort și terorism : „ Dacă o mamă poate să-și ucidă propriul copil în pântece, de ce ne-am mira de violența și de terorismul care se propagă în jurul nostru?”
Să citim astăzi aceste cuvinte provoacă cu siguranță disconfort, dar oferă un răspuns la răul în care trăim. Deoarece și noi, astăzi, putem să fim ca și acei copii-băieți inocenți victimele altui inocent, acolo unde te aștepți mai puțin, la o nuntă, pe ”Promenade des Anglais” la Nisa, sau în pântecele propriei mame.
Traducere:AMR