Misiunea Greco-Catolică Română de la Paris aniversează 70 de ani. La evenimentele organizate cu această ocazie, în zilele de 4 și 5 iunie 2016, au fost invitați Preasfinția Sa Mihai, Episcopul Eparhiei de București și Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, ambii fiind foști slujitori ai acestei comunități. La această sărbătoare participă și fostul rector al Misiunii, pr. Gabriel Buboi, în prezent Rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno de la Roma.
Prima parte a programului s-a desfășurat sâmbătă. Sărbătoarea a început cu ceremonia de primire în Reuniunea Mariană a mai multor credincioși care trăiesc în capitala Franței. A urmat resfințirea capelei din rue Ribera, în urma lucrărilor de renovare, iar apoi s-a celebrat Sfânta Liturghie și slujba parastasului în memoria preoților decedați, slujitori ai acestei Misiuni.
În Cuvântul său, Preasfinția Sa Claudiu a vorbit despre importanța și rolul acestui așezământ.
La finalul celebrării toți cei prezenți au participat la o agapă frățească, urmând ca duminică întreaga comunitate să ia parte la bucuria primei împărtășanii solemne a mai multor copii, alături de cei doi ierarhi și alți oaspeți de seamă.
Scurt istoric
Deși inițial a fost concepută ca o instituție românească, în inima Parisului, o casă de primire pentru românii care au sosit în Franța, din diferite motive, Misiunea Greco-Catolică Română s-a născut de fapt în împrejurările istorice dificile prin care poporul român a trecut în timpul celui de-al II-lea război mondial și în anii care au urmat.
Fondatorul Misiunii Catolice Române, părintele Gheorghe Surdu, care a studiat teologia la Blaj, în România, s-a dedicat cu totul acestui proiect. Numit în mai 1944 capelan al românilor din Paris, a fondat în 1944 un loc de primire pus la dispoziția românilor aflați aici, "o insulă românească liberă pe pămîntul ospitalier al Franței."
Apoi, cu sprijinul valoros al autorităților catolice, Mons. Charles Lagier, Directorul General al Asociației Oeuvre d'Orient, a Episcopului Roger Beaussart, auxiliar al Cardinalului de la Paris, și a Cardinalului Eugene TISSERAND, prefect al Congregației pentru Bisericile Orientale de la Roma, părintele Surdu a primit, pentru slujbele religioase, capela bizantină a părinților iezuiti din strada Raynouard, din arondismentul 16 al Parisului. Aici s-a celbrat prima Liturghie în 26 noiembrie 1944.
Dacă la prima Liturghie de Crăciun, în 1944, au participat doar 12 persoane, comunitatea românească a fost din ce în ce mai numeroasă, în special odată cu sosirea primilor refugiați. Cu timpul, capela din strada Raynouard a devenit neîncăpătoare.
Susținut de către autoritățile franceze, civile și religioase, părintele Surdu a înființat Asociația Bisericii Catolice Române de rit bizantin, recunoscută de statul francez în calitate de persoană juridică. Astfel, părintele Surdu, în scopul de a oferi un cadru adecvat pentru numărul tot mai mare de credincioși, a obținut cu sprijinul valoros al Asociației Oeuvre d'Orient un alt loc, sediul actual din strada Ribera, nr.38, tot în arondismentul al 16-lea al Parisului, care, după lucrări majore, a fost adaptat nevoilor comunității ca loc de cult. Binecuvântarea Capelei și inaugurarea casei a avut loc în 9 februarie 1947 sub conducerea Arhiepiscopului Beaussart, în prezența autorităților franceze și române.
Părintele fondator, Gheorghe Surdu, a plecat după un scurt timp în România unde printr-un concurs tragic de circumstanțe a fost oprit la granița română, acuzat de spionaj în favoarea Occidentului, fiind condamnat și închis de două ori. Toate acestea întâmplându-se în epoca terorii staliniste, când Biserica Greco-Catolică din România a fost dizolvată, iar proprietățile sale confiscate. El a revenit la Paris, abia în 1991, numit fiind de Cardinalul Jean-Marie Lustiger pentru a păstori Misiunea, unde, după cum spunea el însuși, "a aruncat un bob de grâu românesc, de credință și speranță".
În timpul lungii absențe forțate a fondatorului său, Misiunea a fost slujită cu dăruire de mai mulți rectori, printre care Pr. Mircea Todericiu, Carol Capros, Octavian Bârlea și Gheorghe Cosma, care au contribuit atât la consolidarea rolului instituției cât și la înflorirea sa spirituală.
Misiunea din strada Ribera a devenit oficial un loc de întâlnire între francezi și români. Misiunea a asigurat asistență pastorală credincioșilor, predicându-le și însoțindu-i spiritual. Aceasta le-a oferit oportunitatea de a trăi o viață creștină, în spiritul ecumenic, printr-o liturghie de rit bizantin-românesc. De tradiție bizantină, Misiunea Greco-Catolică a dorit să fie o legătură cu Biserica occidentală de rit latin.
În același timp, Misiunea a dezvoltat o bogată activitate din punct de vedere social și cultural. A contribuit la primirea și integrarea refugiaților sau a exilaților români, indiferent de religie sau clasă socială. O cantină gratuită a funcționat aici până în anul 1958.
Misiunea, susținută de numeroase personalități culturale și intelectuale românești, a organizat, de asemenea, mai multe conferințe în spirit fratern și ecumenic. Mai multe evenimente au foat organizate și în comun cu Biserica Ortodoxă Română din Paris. Mai mult decât atât, instituția din rue Ribera a marcat marile evenimente ale vieții creștine, ca Anul Sfânt proclamat de Papa Paul al VI-lea, după încheierea Conciliul Vatican II.
Dar, mai presus de toate, Misiunea a sărbătorit marile momente din istoria României, ca centenarul Unirii Principatelor Române în 1959 sau a 50-a aniversare a unirii Transilvaniei cu România în 1968. A evocat marile personalități ale României, cum ar fi Liturghia în memoria Mons. Vladimir Ghika, care a murit în închisorile comuniste în 1954, bicentenarul Episcopului Inochentie Micu Klein în 1968, dispariția Cardinalul Iuliu Hossu, în 1970, centenarul nașterii omului politic Iuliu Maniu în 1973.
Misiunea a fost, de asemenea, purtătoarea de cuvânt a Bisericii persecutate din România. A informat publicul cu privire la suferința românilor care trăiesc sub regimul comunist. A încurajat publicații, cum ar fi revista "Catacombe" a lui Sergiu Grossu și a difuzat articole despre România, publicate în reviste cum ar fi "Gândirea Catolică" sau "Creștinii din Est". Preoții de la Misiune au semnat articole în publicații dirijate de jurnaliști români, cum ar fi "Neamul Românesc", "BIRE", "Lupta" și au fost, de asemenea, prezenți pe undele radio de la Radio Europa Liberă, Radio France International și Radio Vatican.
Politicienii români de prim rang, ca Vișoianu Constantin, Grigore Gafencu, Romulus Boilă, Corneliu Coposu, au susținut conferințe la Misiune. Precum și intelectuali de frunte, printre care putem aminti pe Vasile Munteanu, Emil Turdeanu, Sever Pop, Nicolae Herescu, Neagu Djuvara. Și, desigur, fără a uita că ei înșiși fiind exilații români au contribuit în mod gratuit, cu multă discreție, dar cu mare entuziasm și eficacitate, la consolidarea Misiunii de la Paris.
În mai 1996, Misiunea Română Greco-Catolică din Franța a sărbătorit a cincizecea aniversare. Au fost organizate mai multe întâlniri cu această mare ocazie. Ceea ce a marcat memoria celor care au avut privilegiul de a participa la acele evenimente a fost celebrarea din 12 mai 1996 în Catedrala Notre Dame din Paris, cu participarea Cardinalului Jean-Marie Lustiger, Arhiepiscop al Parisului și a Mons. Jean Maksud, director executiv al Asociației Oeuvre d'Orient. În aceeași mare catedrală au avut loc în 2004 și în 2013 Liturghii organizate de Oeuvre d'Orient în memoria episcopilor martiri români, prezidate de Arhiepiscopul de Paris.
La rolul inițial de loc de primire, Misiunea Română de pe strada Ribera și-a însușit rolul de îndrumătoare spirituală a unei comunități care a început treptat să se stabilească și să se integreze în Franța. Având în vedere că începând cu anul 2000, comunitatea a început să crească foarte mult, credincioșii fiind obligați să participe la Liturghie în afara bisericii, grație Cardinalului Jean-Marie Lustiger (care a vizitat în mod repetat capela) și datorită generozității Surorilor Mariei, comunitatea greco-catolică română din Paris a primit în anul 2005 capela Surorilor din strada Michel-Ange, nr. 31. Capela din strada Ribera a rămas loc de rugăciune în timpul săptămânii, primindu-i pe credincioși cu multă căldură spirituală.
Astăzi, cu mai mult de 1.500 de credincioși ce locuiesc în zona Parisului, Misiunea Greco-Catolică Română oferă imaginea unei biserici tinere, care se ridică din cenușă. Diverse activități pastorale, dar, de asemenea, conferințe și expoziții oferite publicului francez și română, arată vitalitatea acestei comunități care a găsit libertatea de a-și exprima credința și tradiția și în comuniune cu ierarhia Bisericii Greco-Catolice din România.
Traducere: ACC
