Preşedintele Iohannis a promulgat, vineri, Legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, informează Mediafax.
Ea va fi marcată, în fiecare an, pe 19 februarie. Noua sărbătoare este menită să reprezinte o "reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea" lui Constantin Brâncuşi de către autorităţile comuniste ale statului român.
Legea a fost iniţiată de 47 de deputaţi şi senatori PSD, PNL, ALDE şi ai minorităţilor, fiind respinsă de Senat, însă adoptată în unanimitate de Camera Deputaţilor, ca for decizional. Potrivit expunerii de motive, proiectul vine ca o "reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea lui Brâncuşi de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru".
Legea prevede că, pe 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Data de 19 februarie a fost aleasă întrucât este şi ziua naşterii sculptorului român. Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj şi a absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti. La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d'Automne din Paris.
În 1907 este prezentată prima versiune a "Sărutului", care a stat la baza celebrei lucrări "Poarta Sărutului", din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi "Coloana fără sfârşit" şi "Masa Tăcerii". "Rugăciunea" şi "Domnişoara Pogany" se numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.
Brâncuşi se stabileşte la Paris, unde se stinge din viaţă în martie 1957, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.
