de Sergiu Soica
Identificarea şi punerea în valoare istoriografică a documentelor istorice din secolul XX, în cazul arhivelor specifice din România este un demers greu. În cazul de faţă studierea Arhivelor (specifice) Ecleziastice ale Bisericii Greco-Catolice este anevoioasă, deoarece această Biserică a fost desfiinţată de Statul comunist la 1 decembrie 1948, legal, prin Decretul 358. Astfel bibliotecile şi arhivele, precum toate bunurile mobile şi imobile au ajuns la diferite instituţii.
Pe lângă Decretul din 1 decembrie 1948, prin care Biserica Greco-Catolică a fost desfiinţată, prevederile de la art. 2, aliniatul d, al Deciziei Consiliului de Miniştri, nr. 1719 din 27 decembrie 1948, publicată în Monitorul Oficial, nr. 303, din 29 decembrie 1948, menţiona că „arhivele, documentele, bibliotecile, muzeele şi orice obiect de muzeu ale fostului cult greco-catolic, au trecut, în mod provizoriu, asupra Ministerului Cultelor”.
În cursul lunii ianuarie 1949, Minister Cultelor a invitat Academia R.P.R., Ministerul Artelor şi Informaţiilor, Mitropolia Sibiului să-şi desemneze delegaţi, care, împreună cu un delegat de la Ministerul Cultelor, să examineze, trieze şi propună spre repartizare cărţile, documentele şi obiectele de muzeu menţionate. Prin adresele nr. 2869, din 1 februarie 1949, Ministerul Cultelor a luat act de numele delegaţilor, specificând că cheltuielile de transport şi diurna de deplasare vor fi suportate de fiecare instituţie, pentru delegatul său. Academia R.P.R. a comunicat prin adresa nr. 855/949, că nu are prevederi bugetare pentru astfel de sarcini şi-şi va menţine delegaţia numai dacă Ministerul Cultelor va suporta cheltuielile de deplasare şi întreţinere şi pentru funcţionarul acelei instituţii. Delegaţii au fost: Valeriu Martin – Inspector şef Ministerul Cultelor; de la Academia R.P.R. David Prodan - membru corespondent al Academiei şi prof. la Universitatea Babeș Bolyai, Ştefan Levanovici – Directorul Administraţiei Centrale a Academiei RPR, Prof. Gheorghe Gerogescu-Buzău bibliotecar şef la Academia RPR; Teodor Bodogae – Mitropolia Sibiului; Nicolae Samara – Ministerul Artelor şi Informaţiilor, pentru toate centrele greco-catolice din ţară. Astfel s-a hotărât prin adresa nr. 13.266 din 17 mai 1949 ca întreaga arhivă a fostei Mitropolii greco-catolice cât şi a fostei Academii Teologice din Blaj să fie repartizată Mitropoliei Sibiului.
Biserica Greco-Catolică avea arhive, biblioteci şi muzee în următoarele centre: la Blaj, unde era Mitropolia şi la Oradea, Cluj, Lugoj şi Baia Mare – centre episcopale.
Arhiva, bibliotecile şi muzeul Mitropoliei Blajului
Aplicarea prevederilor de la art. 2, al. D, al deciziei Consiliului de Miniştri, nr. 1719 din 27 decembrie 1948, prin care arhivele, documentele, bibliotecile, muzeele şi orice obiect de muzeu ale fostului cult greco-catolic, au trecut în mod provizoriu, asupra Ministerului Cultelor, au afectat arhiva, bibliotecile şi muzeele Greco-catolice din Blaj.
În cursul lunii ianuarie 1949, acest Minister a invitat Academia R.P.R., Ministerul Artelor şi Informaţiilor şi Mitropolia de la Sibiu să-şi desemneze delegaţi care împreună cu reprezentantul acestui Departament, să examineze, trieze şi propună spre repartizare cărţile, documentele şi obiectele de muzeu ale Bisericii Greco-Catolice. La Mitropolia Blajului a început inventarierea în 6 februarie şi a durat până la 1 martie 1949. Rezultatul a fost că în biblioteca centrală a Mitropoliei nu a fost găsit nici un inventar şi nici cataloage, astfel au început inventarierea şi au identificat 43.976 cărţi, broşuri şi manuscrise (fără reviste şi ziare). Au fost menţionate manuscrise arabe, siriene, turceşti, slavone, tibetane şi întreaga bibliotecă a lui Timotei Cipariu, cu manuscrisele sale, precum şi vechile tipărituri româneşti. Tot aici a mai fost biblioteca fostei Academii Teologice Greco-Catolice, biblioteca fostei Mitropolii, arhivele şi o serie de obiecte religioase de muzeu. Comisa a propus spre repartizare Ministerului Cultelor şi Ministerului Artelor şi Informaţilor o serie de cărţi, urmând ca restul să fie preluate de către Mitropolia Sibiu, cu condiţia de a ceda Academiei R.P.R. cele pe care aceasta le va revendica.
În referatul, nr. 138/14 martie 1950, adresat Ministerului Cultelor, de către Comisia de repartizare a cărţilor din fosta Mitropolia a Blajului, formată din Prof. David Prodan de la Academia R.P.R. şi din partea Mitropoliei Sibiului prof. Teodor Bodogae, David Prodan a propus ca întreaga bibliotecă să fie transportată la Cluj, pentru inventariere şi numai după terminarea acestor lucrări, să se repartizeze Ministerul Cultelor şi Mitropoliei din Sibiu, cărţile de care aceste instituţii vor avea nevoie. Delegatul Mitropoliei Ardealului a fost de acord ca întâi cărţile să fie transportate la Cluj, pentru inventariere, apoi să fie repartizate Mitropoliei din Sibiu, pentru Institutul Teologic Ortodox, cărţile teologice (manualele, enciclopedii şi studii teologice mai noi a bibliotecii), precum şi dubletele bibliotecii din tipăriturile vechi (cărţi, periodice).
Prin Procesul Verbal, din 20 martie 1950, între prof. David Prodan din partea filialei Academiei R.P.R. Cluj şi Inspectorul şef dr. Valeriu Martin, din partea Ministerul Cultelor s-a predat Biblioteca Centrală din Blaj, Filialei Academiei din Cluj. Filiala Academiei se obliga să prezinte Ministerului Cultelor inventarul. În acel Proces Verbal s-a stabilit ca mobilierul Bibliotecii să se dea în custodie protopopiatului ortodox din Blaj.
Din Referatul nr. 2869, din 21 martie 1949, observăm că în 6 februarie 1949, la reşedinţa mitropolitană, au fost: prof. Teodor Bodogae din partea Mitropoliei Ardealului şi Nicolae Samara din partea Ministerului Artelor şi Informaţiilor. Reprezentantul Academiei nu a fost prezent.
La fosta Bibliotecă Centrală Arhidiecezană din Blaj nu s-a făcut inventarierea, iar un catalog general sau inventar nu a fost găsit. Astfel au fost numărate cărţile, broşurile, manuscrisele 43.976 în afară de ziare şi reviste precum şi 4 incunabule. Manuscrise romaneşti 669, tipărituri româneşti vechi 389 titluri, 161 pergamente cu diplome imperiale, bule papale confirmări jurăminte. Repartizarea a fost în felul următor: la Ministerul Cultelor 186 de exemplare; Ministerului Artelor şi Informaţilor 162 exemplare; Mitropoliei Ardealului restul, cu rezervarea Academiei R.P.R. În ceastă bibliotecă au mai fost găsite 8 lăzi de cărţi şi o ladă cu corespondenţă aparţinând lui Iuliu Maniu. Acestea au fost predate Serviciului Judeţean de Securitate din Blaj.
La sediul fostei Academii Greco-Catolice se aflau: Biblioteca profesorilor compusă din 4346 volume cărţi şi 300 reviste diferite şi Biblioteca studenţilor 3.134 volume. Acestea au fost repartizate astfel: Ministerul Cultelor 38 volume, Ministerul Artelor şi Informaţilor 39 volum, iar Mitropoliei Sibiului restul. Tot în această clădire a fost şi biblioteca fostului prof. de teologie Augustin Popa cu 1910 volume, fără ziare şi reviste. A fost repartizată: Ministerul Cultelor 27 volume, Ministerul Artelor şi Informaţiilor 96 volume, Mitropolia Ardealului restul.
În Cancelaria fostei Mitropolii se afla un muzeu religios, cu obiecte neinventariate. Acestea au fost propuse spre repartizare Mitropoliei Ardealului.
Arhiva Mitropoliei din Blaj (arhiva avea un fond de corespondenţă din secolul trecut, de însemnătate istorică, corespondenţa lui Avram Iancu) a fost repartizată Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu, sub a cărei jurisdicţiune intra marea majoritate a unităţilor din subordinea fostei mitropolii greco-catolice. Arhiva Academiei Teologice era propusă să fie repartizată Mitropoliei din Sibiu.
La reşedinţa mitropolitană a mai fost biblioteca administratorului apostolic dr. Ioan Suciu cu o serie de cărţi în număr de 3740 (fără ziare şi reviste străine şi româneşti) şi biblioteca părintelui V. Rusu.
Biblioteca Mitropolitului Vasile Suciu 3740 cărţi şi broşuri.
Tot aici a mai fost biblioteca fostului secretar mitropolitan dr. I. Cristea, conţinând un număr de 733 cărţi şi broşuri. Biblioteca preotului Alexandru Olteanu (670 cărţi), biblioteca Grigore Tecşa (365 cărţi şi broşuri) şi o bibliotecă a cancelariei arhidiecezane conţinând 334 cărţi, şematisme, ordonanţe şi circulare vechi, bisericeşti.
În sediul bibliotecii de la reşedinţa mitropolitană au mai fost odăjdii şi obiecte de cult. Inventarierea acestora s-a făcut de către delegatul Mitropoliei Sibiului prof. Bodogae, a consilierului Arhiepiscopal pr. A. Nanu, şi a delegatului comisiei de unificare din Blaj, Gh. Domşa. Obiectele de cult şi hainele preoţeşti au fost preluate de Mitropolia din Sibiu, în total 341 obiecte, conform „inventar haine preoţeşti şi obiecte de cult” din 12 februarie 1949.
Ministerul Cultelor, prin adresa nr. 13266, din 17 mai 1949, a aprobat repartizarea întregii arhive şi obiectele de muzeu fostei Mitropolii Greco-Catolice şi ale Academiei Greco-Catolice din Blaj, Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu. De asemenea s-a mai repartizat toate cărţile din bibliotecile instituţiilor menţionate precum şi biblioteca Centrală Arhidiecezană, cu excepţia volumelor propuse spre repartizare Departamentului Cultelor şi care rămân în posesia definitivă acestui Minister. Manuscrisele şi tipăriturile vechi din biblioteca arhidiecezană vor fi ţinute la dispoziţia Academiei R.P.R. Tot Ministerul Cultelor, Direcţiunea Evidenţei Populaţiei a trimis adresa nr. 26.257 din 2 august 1950 Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului Sibiu, în care a menţionat: „Arhiva fostei Mitropolii Greco-Catolice din Blaj, prin deciziile organelor legale, a fost repartizată Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, în jurisdicţiunea căreia intră majoritatea fostelor parohii greco-catolice. În cazul în care arhiva prezintă vre-un interes şi pentru Academie, vă rugăm a o ţine la dispoziţia acesteia pentru eventualele cercetări.
Direcţia Ministerului Cultelor a mai „socotit că este bine să dispuneţi transportarea arhivei de la Blaj la Sibiu”.
Din Procesul Verbal, din 26 februarie 1949 putem observa o parte din documentele importante aflate la Blaj:
a. „În sala de lectură a bibliotecii erau: 161 pergamente (diplome imperiale, Bule Papale, confirmări jurăminte etc.). Tipărituri vechi (9 germane, 6 greceşti, 3 armene, 1 irlandez, 71 române, 40 latine). Manuscrise (88 Arabe, Siriane, Turceşti, Tibetane; 23 Slavone, 6 româneşti). 14 sigilii preoţeşti. 45 tipărituri Arabe, Siriane, etc. 14 tipărituri ebraice. 1 pergament cu Tora ebraică în manuscris. 435 tipărituri vechi româneşti până în anul 1830 şi câteva după anul 1830. 27 tipărituri vechi slave. 10 tipărituri rituale greceşti. Coran manuscris arab (foarte vechi). Un manuscris tibetan. 3 manuscrise româneşti preţioase şi unice (intre altele Codicele pribeagului Gheorghe Ştefan). Un manuscris slav din sec. XVI. Corespondența Episcopului Ion Inocenţiu Micu Klein. 2 Agrarii, 15 tipărituri vechi rare mai ales cele tipărite la Blaj.
b. În Depozitul Bibliotecii erau: o carte în limba Chineză. Manuscrise: Tatăl nostru în 85 de limbi. 19 manuscrise arabe turcești siriane, 5 manuscrise latine (foarte vechi sec XI). 4 tipărituri latineşti incunabule, Un chimir de piele încrustată al Tribunului Vasile Moldovan (cca. 1848). O ladă cu corespondenţa lui Iuliu Maniu. O ladă de fier cu 23 suluri (unele pergament) conţinând diferite diplome hărţi şi alte documente vechi şi 4 pachete mari cu fotografii. 326 tipărituri orientale (arabe siriane persane turcești). 335 manuscrise latineşti din care au lipsit 11. Manuscrise slavone 23. Manuscrise germane 10. Manuscrise maghiare 27. Manuscrise italiene 4. Greceşti 14. Franceze 5 şi 669 manuscrise conţinând corespondenţa şi însemnări de la cărturarii blăjeni. 106 tablouri religioase pe pânză şi 69 pe carton.
c. În muzeul Greco-Catolic al Mitropoliei Blajului erau: 3 vitrine sticlă cu potire vechi de lemn sticlă şi metal, cruci discuri şi alte obiecte de cult, 30 icoane pe sticlă, 45 icoane pe lemn, 61 tablouri, 3 icoane mari litografiate, 1 machetă cu secţie transversală a unei biserici, 4 sfeşnice, 3 prapuri vechi, 5 antimise în total 341 de obiecte de cult şi haine preoţeşti.
Aceste documente şi cărţi au fost repartizate Academiei Române şi Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu. Academia Română întru-un Proces Verbal, din 30 martie 1950, întocmit între pr. Raichert din partea Filialei Academiei RPR Cluj şi pr. Adrian Teodorescu protopop din partea Oficiului Protopopesc ortodox Blaj. Pr. Reichert a preluat pentru Academia diploma pentru înfiinţarea Capitlului Bobian din Blaj redactată în limba latină în anul 1807 de către curtea împărătească din Viena, precum şi o diplomă dată de Vatican Mitropolitului Vasile Suciu şi diploma de membru fondator de Asociaţie a lui dr. Izidor Marcu fost canonic la Blaj. Tot referitor la arhive şi biblioteci Vicarul arhiepiscopal Traian Belaşcu din Sibiu, în 16 octombrie 1950 a scris Ministrului Cultelor Stanciu Stoian că biblioteca Academiei Teologice din Blaj şi biblioteca prof. dr. Augustin Popa să ajungă la dispoziţia Institutului Teologic din Sibiu. Belaşcu a mai amintit că este nevoie şi de arhiva fostei Mitropolii „mai cu seamă în chestiuni administrative şi ca documente istorice, pentru întreaga preoţime revenită la ortodoxie”.
În 20 decembrie 1950 Comitetul pentru Aşezămintele Culturale din R.P.R. de le lângă Consiliul de Miniştri prin actul 4.407 se adresează Ministerului Cultelor deoarece a avut sarcina de a exercita controlul de Stat şi de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de biblioteci. Pentru a se desfăşura aceste sarcini au tipărit 3 formulare pentru a fi completate de fiecare bibliotecă. Aceste formulare trebuiau completate până în 25 ianuarie 1951, deoarece se găseau „în preajma Planului Cincinal”.
După această repartizare a arhivelor şi bibliotecilor greco-catolice din Blaj, în sediul Mitropoliei a fost instalată Miliţia Oraşului.Tot după această repartizare în 4 decembrie 1958 la Tribunalul din Târnăveni s-a desfăşurat procesul lipsurilor de obiecte de la Mitropolia Blajului. Au fost judecaţi Folea Alexandru, sora lui Doctor Elvira şi Breazul Petre. Sentinţa Folea Alexandru a fost condamnat la 4 ani, sora lui la 2 ani iar Breazu Petre a fost achitat.
Imobilul Mitropoliei Blajului în care a fost Arhiva a devenit Staţie Viticolă până în anul 1973, apoi a devenit secţie a Bibliotecii Academiei Române. Sediul Bibliotecii Centrale după anul 1948, a devenit sediul Miliţiei oraşului Blaj, şcoală de Miliţie şi în cele din urmă Şcoală Ajutătoare. Platul Mitropoliei în perioada anilor 1948 – 1990 a fost Şcoală de Protecţie a Plantelor, Staţie Viticolă (etajele I şi II) şi Muzeu.
