În sărbătoarea Buneivestiri ne-am bucurat împreună de “începutul mântuirii noastre”, ascultând cuvintele Maicii Sfinte, ce deschid porțile reîmpăcării noastre cu Dumnezeu: “Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul Tău”. Ca să înțelegem pe deplin bogăția de sens a acestor cuvinte, e necesară o incursiune în Vechiul Testament, unde proorocul Isaia vorbește despre un personaj misterios, prevestire a lui Cristos, pe care el îl numește Servitorul Domnului sau Robul Domnului. Maica Sfântă când se prezintă pe sine în fața Arhanghelului și a noastră prin cuvintele de mai sus, se prezintă de fapt ca și mamă a acelui Rob a lui Dumnezeu din Isaia. Evanghelia de astăzi ne luminează în acest sens, fiindcă Isus apare ca și slujitor, ca unul care a venit să slujească și nu să fie slujit. Îngerul de lumină, Satana, primul la acea vreme dintre îngeri, în fața planului de mântuire a lui Dumnezeu și a iubirii lui pentru oameni, se răzvrătește. “Non serviam” rămâne expresia acestei nesupuneri, în care intră, chiar dacă indirect și Adam și Eva. Maica Sfântă, Maică a Robului lui Dumnezeu din Isaia, răspunde acestui “non serviam” venit atât din partea îngerilor cât și din partea oamenilor, cu umilința și disponibilitatea sa: “iată Roaba Domnului”. Nu poate face altfel decât Fiul ei, care în Săptămâna Patimilor se desbracă de hainele Sale, încinge șorțul slujirii și aplecându-se în fața ucenicilor le spală picioarele. Este exact gestul pe care robul îl face în fața stăpânului. Atunci când omul nu mai vrea să slujească lui Dumnezeu, Dumnezeu se coboară la condiția umană și slujeste El omului, prin jerta și iubirea Sa.
Acest “non serviam” ne bântuie și pe noi câteodată, la fel ca pe cei doi fii ai lui Zebedeu. Isus le vorbește despre suferințele ce îl așteaptă în scurt timp la Ierusalim, iar ca și cuvânt de consolare Fiul omului nu primește decât expresia nepăsării lor. Cei doi nici nu îl aud și îi cer nici mai mult, nici mai puțin decât a fii primii între apostoli: unul de-a dreapta, altul de-a stânga. E ca atunci când cineva ar vizita un bolnav grav la spital, iar după ce acesta și-a exprimat toată durerea și suferința, celălalt să-i spună: poți să-mi lași mie mașina?
Ucenicii sunt împreună cu Isus pe drum. La fel ca noi. Iar ca să nu ne rătacim, nici cu mintea, nici cu sufletul, avem nevoie să contemplăm încontinuu chipul Mamei noastre, gata întotdeauna să întrupeze în sufletul ei orice cuvânt și orice dorință a Domnului. Ea este justa măsură a relației noastre cu Dumnezeu. Cu cât Îi vom putea spune mai mult și noi: “fie mie după cuvântul Tău” cu atât mai mult bucuria Maicii Sfinte, speranța Ei, încrederea Ei, vor deveni ale noastre. Vom recita astfel rozarul sau Născătoare de Dumnezeu, știind că suntem parte al aceluiași divin mister de iubire.
PS Claudiu
Episcopul Curiei
Ev Mc 10,32-45
Şi erau pe drum, suindu-se la Ierusalim, iar Iisus mergea înaintea lor. Şi ei erau uimiţi şi cei ce mergeau după El se temeau. Şi luând la Sine, iarăşi, pe cei doisprezece, a început să le spună ce aveau să I se întâmple: Că, iată, ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi predat arhiereilor şi cărturarilor; şi-L vor osândi la moarte şi-L vor da în mâna păgânilor. Şi-L vor batjocori şi-L vor scuipa şi-L vor biciui şi-L vor omorî, dar după trei zile va învia. Şi au venit la El Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, zicându-I: Învăţătorule, voim să ne faci ceea ce vom cere de la Tine. Iar El le-a zis: Ce voiţi să vă fac? Iar ei I-au zis: Dă-ne nouă să şedem unul de-a dreapta Ta, şi altul de-a stânga Ta, întru marirea Ta. Dar Iisus le-a răspuns: Nu ştiţi ce cereţi! Puteţi să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu? Iar ei I-au zis: Putem. Şi Iisus le-a zis: Paharul pe care Eu îl beau îl veţi bea, şi cu botezul cu care Eu mă botez vă veţi boteza. Dar a şedea de-a dreapta Mea, sau de-a stânga Mea, nu este al Meu a da, ci celor pentru care s-a pregătit. Şi auzind cei zece, au început a se mânia pe Iacov şi pe Ioan. Şi Iisus, chemându-i la Sine, le-a zis: Ştiţi că cei ce se socotesc cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le stăpânesc. Dar între voi nu trebuie să fie aşa, ci care va vrea să fie mare între voi, să fie slujitor al vostru. Şi care va vrea să fie întâi între voi, să fie tuturor slugă. Că şi Fiul Omului n-a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi.
