La 24 februarie 45 î.d.Hr., Iulius Cezar constatând că anul are 365 zile și un sfert a decis să introducă un nou calendar: calendarul iulian, în care a adăugat la fiecare patru ani o zi, pe care o va numi "a șasea zi înainte de calendele din martie" sau bissextus, de unde și numele de an bisect dat anului care include acea zi în plus. Dar acest calendar avea, de asemenea, o eroare: un an Iulian dura cu 11 minute şi 12 secunde mai mult decât un an solar. De-a lungul secolelor diferența dintre calendarul iulian și realitate a devenit tot mai importantă. Pentru a corecta această eroare, Papa Grigore al XIII-lea propune calendarul gregorian. Astfel pentru corectarea eroarii de 10 zile acumulate, a decis ca a doua zi de după joi, 4 octombrie 1582, să devină vineri, 15 octombrie 1582. Faptul consemnat în cronicile vremii.
Tot pe 24 februarie 1582, Papa Grigore al XIII-lea a emis bula Inter gravissimas prin care a stabilit intrarea în vigoare în toată Italia a "calendarului gregorian", începând cu 5 octombrie (devenită 15 octombrie).
Traducere: ACC
