Participarea Sfântului Părinte Papa Francisc la lucrările consistoriului ordinar public convocat pe 12 și 13 februarie, a încurajat o reflecție comună în Colegiul cardinalilor asupra ”orientărilor și propunerilor privind reforma Curiei Romane”.
La recenta audiență generală de miercuri, în Piața Sfântul Petru, Pontiful a îndemnat credincioșii să se roage pentru consistoriul din aceste zile, cerând ca ”Spiritul Sfânt să asiste lucrările Colegiului Cardinalilor și să-i lumineze pe noii cardinali și slujirea pe care o aduc Bisericii”. ”Reforma Curiei Romane nu este un scop în sine”, a spus Pontiful la deschiderea lucrărilor, joi, în Aula Nouă a Sinodului. Reforma vrea să aducă o tot mai mare ”colaborare și transparență”, ”pentru a da mărturiei creștine o forță tot mai mare, pentru a favoriza o evanghelizare tot mai eficace, pentru a promova un spirit ecumenic tot mai fecund, pentru a încuraja un dialog tot mai constructiv”. Pontiful a încurajat participanții să se exprime cu deschidere, în spirit de ”fidelitate față de magisteriu și cu conștiința că toate acestea contribuie la legea supremă, și anume, mântuirea sufletelor”.
Lucrările de joi și vineri ale consistoriului, desfășurate în Aula Nouă a Sinodului în prezența papei Francisc, au avut în centrul dezbaterilor propunerile pregătite de Consiliul celor nouă cardinali pentru proiectul de reformă a Curiei Romane și elaborarea unei noi constituții apostolice care să reglementeze funcționarea acesteia. De la înființare (13 aprilie 2013) și până miercuri, 11 februarie 2015, Consiliul celor nouă cardinali a avut nu mai puțin de opt reuniuni cu cincizeci de ședințe, în care au fost analizate peste o sută de propuneri și scheme de lucru pentru o nouă configurație a Curiei Romane.
Formarea unui grup de lucru pentru revizuirea constituției apostolice ”Pastor Bonus” privind funcționarea Curiei Romane a fost cerută în timpul congregațiilor generale de dinaintea conclavului care l-a ales pe papa Francisc.
Procesul de reformă a Curiei Romane lansat de Sfântul Părinte și propunerile elaborate de Consiliul celor nouă cardinali au la bază trei cuvinte cheie: ”raționalizare, simplificare și celeritate” - a spus la un briefing cu jurnaliștii directorul Sălii de Presă a Sf. Scaun, pr. Federico Lombardi, care a temperat așteptările și a precizat că se prevede ”un timp nu scurt” pentru reforma Curiei.
Secretariatul de Stat, moderator al Curiei Romane
Propunerile înaintate urmăresc substanțial să modeleze o Curie tot mai fidelă îndatoririi de a-l ajuta pe Papa în conducerea zilnică a Bisericii, după cum a punctat secretarul Consiliului celor nouă cardinali, episcopul Marcello Semeraro. Precedată de o introducere a cardinalului Oscar Rodriguez Maradiaga, care a sintetizat etapele principale care au marcat activitatea Consiliului, intervenția mons. Semeraro a subliniat în mod particular natura specifică a Curiei Romane și funcțiile ei constitutive, ipotizând o raționalizare și o reorganizare a acesteia. Cât privește Secretariatul de Stat, prelatul a remarcat rolul acestuia de coordonare sau moderare a diverselor departamente ale Curiei. În această privință, a menționat la rândul său pr. Federico Lombardi, nu se prevede înființarea unei noi structuri sau a unui departament specific.
Două noi departamente
În detaliu, textul prezentat joi în Aula Nouă a Sinodului a evidențiat profilul teologic al celor doi poli tematici – ”laici, familie și viață” și ”caritate, dreptate și pace” – în jurul cărora ar putea să se încorporeze actualele consilii pontificale și unele academii pontificale ducând la formarea a două noi departamente. În sfera lor de competență ar putea fi cuprinse sectoare bine definite deja în actuala organigramă a Curiei dar și altele de actualitate particulară, cum ar fi de exemplu, ocrotirea mediului înconjurător și așa zisa ”ecologie umană”.
Printre celelalte teme atinse în intervenția sa de secretarul Consiliului celor nouă cardinali s-a numărat criteriul sinodalității ca dimensiune fundamentală pentru activitatea Curiei și exigența de a selecționa personalul acordând prioritate spiritului de slujire și de responsabilitate.
O nouă comisie pentru o nouă constituție
Cât privește procedura de urmat în activitatea de reformă, pr. Lombardi a confirmat la briefing că parcursul, după cum era ușor de prevăzut, va fi de lungă durată. De aceea, după cum s-a făcut la timpul respectiv pentru constituția ”Pastor Bonus”, s-a indicat posibilitatea de a înființa o comisie restrânsă care să se ocupe de pregătirea unei prime scheme a noii constituții pentru funcționarea Curiei Romane. Atare schemă ar putea fi supusă în atenția Consiliului celor nouă cardinali pentru o primă evaluare, urmată de o consultarea între cardinali, episcopi și departamente. În cele din urmă, s-a mai spus la sesiunea consistoriului, o comisie de cardinali ar trebui să-și asume sarcina de a redacta textul definitiv care urmează să fie supus aprobării Sfântului Părinte. Aceasta, însă, a mai spus pr. Lombardi, nu împiedică posibilitatea ca unele măsuri să fie aplicate experimental înainte de promulgarea definitivă a noii constituții.
Alte intervenții
După relatarea mons. Marcello Semeraro participanții la consistoriu au ascultat alte douăsprezece intervenții, în care s-a vorbit, printre altele, de contextul teologic și juridic al reformei, precum și de necesitatea de a lua în considerare contribuția oferită de Colegiul cardinalilor, Consistoriu și Sinodul Episcopilor. Totodată, s-a subliniat raportul dintre sinodalitate și colegialitate, exigența unei colaborări mai mari și a coordonării activităților desfășurate de departamentele Curiei, rolul Secretariatului de Stat și formarea permanentă a personalului, atât pe plan spiritual cât și profesional. În această privință, s-a cerut în același timp o mai mare mobilitate a personalului între diferitele oficii ale Curiei, ținând cont de profesionalitatea și competența fiecăruia.
Experiența trecutului și așteptările prezentului
La lucrările consistoriului din aceste zile participă aproximativ 165 de cardinali. ”Ar fi trebuit să fim 228, dar nu am reușit să ajungem la acest număr, unii cardinali nefiind prezenți din cauza vârstei înaintate sau a sănătății șubrede”, a spus în cuvântul de salut cardinalul Angelo Sodano, decanul Colegiului cardinalilor. Prelatul a amintit constituțiile apostolice precedente pentru funcționarea Curiei Romane: ”Sapienti consilio” a Sf. Pius al X-lea, ”Regimini Ecclesiae universae” a Fericitului Paul al VI-lea și ”Pastor bonus” a Sfântului Ioan Paul al II-lea. ”În fața noilor provocări ale celui de al treilea mileniu creștin” – a spus card. Sodano adresându-se papei Francisc – „ne-ați chemat să colaborăm cu Sanctitatea Voastră pentru o mai bună activitate a acestui cenaclu apostolic. Suntem aici ca să vă oferim contribuția noastră, ținând cont atât de experiența trecutului cât și de așteptările prezentului, încercând să facem ca omul din Evanghelie (cf Mat 13,52) care știe să scoată din tezaurul său «nova et vetera» (lucruri noi și lucruri vechi). Vom lucra împreună în spirit de fraternitate – a încheiat cardinalul Sodano – animați de dorința ca toate să fie pentru mai marea slavă a lui Dumnezeu, «ad majorem Dei gloriam»”.
Principalele modificări la actuala constituție apstolică ”Pastor bonus”
Înainte de reformele recente din domeniul economic lansate de papa Francisc, constituția apostolică ”Pastor bonus”, promulgată la 28 iunie 1988, a suferit șase modificări legislative mai însemnate. Acestea au fost realizate prin șase scrisori ”motu proprio” ale Suveranilor Pontifi, din care una este a lui Ioan Paul al II-lea iar celelalte cinci, ale lui Benedict al XVI-lea.
Prima modificare în ordine cronologică a fost realizată de Ioan Paul al II-lea, prin scrisoarea ”Inde a pontificatus”, de la 25 martie 1993, în care a fost desființat Consiliul Pontifical pentru Dialogul cu Cei care nu cred (art. 163-165 din ”Pastor bonus”), domeniul de activitate fiind transferat în competența Consiliului Pontifical al Culturii (art. 166-168). Prin aceeași scrisoare ”motu proprio” pontiful a înființat Comisia Pontificală pentru Conservarea Patrimoniului Artistic și Istoric (art. 99-104), care înainte făcea parte din Congregația pentru Cler. Comisia a devenit astfel de sine stătătoare, schimbându-și denumirea în ”Comisia Pontificală pentru Bunurile Culturale ale Bisericii” și păstrând un oportun raport de coordonare cu Consiliul Pontifical al Culturii.
Celelalte modificări la constituția apostolică ”Pastor bonus” au fost efectuate de Benedict al XVI-lea. Prin scrisoarea ”Ubicumque et semper”, de la 31 decembrie 2010, pontiful de origine germană a înființat Consiliul Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări. Prin ”Quaerit semper”, de la 30 august 2011, a transferat competențele pentru ”dispensa super rato” (art. 67) și pentru cauzele de invaliditate a sfințirii preoțești (art. 68) – pe care ”Pastor bonus” le încredința Congregației pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor – unui oficiu stabilit pe lângă tribunalul Rota Romana. La 30 iulie 2013, prin ”Pulchritudinis fidei”, Benedict al XVI-lea a încorporat Comisia Pontificală pentru Bunurile Culturale ale Bisericii în Consiliul Pontifical al Culturii. Prin ”Ministrorum institutio”, de la 16 ianuarie 2013, a transferat competențele asupra seminariilor din contul Congregației pentru Educația Catolică în domeniul Congregației pentru Cler. În aceeași zi, prin motu proprio ”Fides per doctrinam”, competența pentru cateheză a fost transferată de la Congregația pentru Cler la Consiliul Pontifical pentru Noua Evanghelizare.
Crearea noilor cardinali
Sâmbătă, 14 februarie, Suveranul Pontif prezidează în bazilica Sfântul Petru consistoriul cu ritul liturgic pentru crearea a douăzeci de cardinali din optsprezece țări și votul privind canonizarea a trei călugărițe: Fericita Ioana Emilia de Villeneuve, Fericita Maria a lui Isus cel Răstignit, și Fericita Maria Alfonsina Danil Gatthas. Duminică, 15 februarie, papa Francisc va celebra împreună cu noii cardinali Sfânta Liturghie în bazilica vaticană.
