Miercuri, 4 februarie 2015, Episcopia greco-catolică „Sfântul Vasile cel Mare” de București a continuat ciclul de întâlniri „Conferințele Catedralei”, serie ce își propune ca, în ambianța Catedralei greco-catolice „Sfântul Vasile cel Mare”, de pe strada Polonă, să aducă în fața credincioșilor și a oamenilor de bunăvoință personalități culturale, într-un schimb de idei de inspirație creștină, tradiție inaugurată în perioada interbelică de Preasfințitul Vasile Aftenie pentru studenții ardeleni care se aflau în capitală.
Domnul Horia-Roman Patapievici, invitatul acestei seri, a expus două mari teme: capitalismul din perspectivă economică și morală, și o soluție personală cu privire la poziția creștinului în lumea de azi.
Pornind de la ideea fundamentală că sistemul capitalist este întemeiat pe ordinea socială a proprietății private, garantată de un sistem juridic ce respectă libertatea individuală, Patapievici a demonstrat cum capitalismul este singura formă veritabil democratică de a conduce o economie, contrapunându-l cu modelul socialist, în care economia este dirijată prin abuzul de putere. Libertatea individuală, pe lângă faptul că stă la baza economiei, se revendică teologic de la liberul arbitru, cu care Dumnezeu l-a înzestrat încă de la început pe om.
A doua parte a expunerii a punctat ideea că prima globalizare europeană – termen atât de des folosit – este de fapt un produs al creștinismului, dat fiind că modernitatea a apărut tot ca o consecință a gândirii creștine, care se reflectă cel mai substanțial în patristica greacă și latină. Horia-Roman Patapievici a enumerat câteva personalități-cheie ale acestui proces și momentele istorice în care a avut loc un salt calitativ pe plan intelectual și spiritual: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Augustin, Papa Grigore VII, Sfântul Toma de Aquino, arătând cum progresul cultural și științific din Europa are ca sorginte creștinismul, contrar unor prejudecăți răspândite. Patapievici a atribuit creștinismului nașterea capitalismului, dar și dezvoltarea științelor naturii, provocată de interogările unor Părinți ai Bisericii cu privire la acordul dintre știință și Revelație. O altă consecință a creștinismului a fost apariția unui nou tip de relaționare între puterile statului și individ, bazată pe libertatea individuală. În mod paradoxal, chiar și secularizarea, separarea Bisericii de Stat, a putut avea loc numai în contextul creștinismului.
Pornind de la acest subiect, Patapievici a adus în discuție o temă de actualitate: faptul că referința la originile creștine ale culturii europene nu mai are loc în preambulul Constituției Uniunii Europene. O explicație pentru această „cristofobie” constă în faptul că, în timpurile recente, religia a fost repartizată exclusiv în sfera privată, de înșiși practicanții acesteia. Soluția propusă de Horia-Roman Patapievici este ca trăirea creștină a unui om să se regăsească și în raționamentele sale publice și nu doar în viața sa privată, păstrându-se, desigur, un echilibru necesar.
Constatarea faptului că, prin eliminarea rădăcinilor creștine ale Europei, s-a rupt ciclul transmiterii acestui patrimoniu spiritual, a condus la evocarea figurii părintelui Andrei Scrima, pe care domnul Horia-Roman Patapievici l-a cunoscut personal. Preluând afirmațiile acestuia, dl Patapievici a concluzionat că e necesară redescoperirea creștinismului ca izvor viu, ca efervescență, o „reîntoarcere în catacombe”, nu atât din punctul de vedere al persecuțiilor, ci al trăirii originare creștine din primele veacuri, când creștinismul era în esență misionar, supraviețuind și dezvoltându-se într-un sistem ostil acestuia.
Următoarea conferință din seria „Conferințele Catedralei” va avea loc miercuri, 11 februarie, orele 18.30, la Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”, fiind susținută de domnul profesor Gabriel Liiceanu, directorul editurii Humanitas.
