Din păcate ne confruntăm, cel puţin din când în când, cu o tragică realitate a existenţei noastre. În anumite momente, ne lăsăm vrăjiti de şoaptele celui rău şi cochetăm atât de mult cu întunericul, încât suntem tenţati să-i adresăm lui Isus ciudata rugăciune a oamenilor din evanghelia de astăzi: “pleacă de la noi!”. Rugăciune ce seamănă periculos de mult cu vorbele celor doi îndrăciţi: “Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti?”.
Scăparea noastră din orice încleştare a întunericului este Maica noastră Cerească. Să ne încredinţăm ei; să-i cerem ajutorul Celei care a zdrobit prin neprihănirea ei capul şarpelui şi care e lângă noi, aşa cum ne spun misticii, chiar şi atunci când doar gândul îl înălţăm înspre Ea. Va destrăma încontinuu păienjenişul celui rău, conducându-ne mereu şi mereu, înspre Fiul ei!
PS Claudiu
Episcopul Curiei
Ev Mt 8,28-9,1
Şi trecând El dincolo, în ţinutul Gadarenilor, L-au
întâmpinat doi demonizaţi, care ieşeau din morminte, foarte cumpliţi,
încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. Şi iată, au început să
strige şi să zică: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit
aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti? Departe de ei era o turmă
mare de porci, păscând. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoţi
afară, trimite-ne în turma de porci. Şi El le-a zis: Duceţi-vă. Iar ei,
ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi iată, toată turma s-a aruncat de
pe ţărm în mare şi a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit şi,
ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. Şi
iată toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi, văzându-L, L-au
rugat să treacă din hotarele lor. Intrând în corabie, Iisus a trecut şi
a venit în cetatea Sa.