La Lucas Oil Stadium din Indianapolis, cardinalul proprefect al Dicasterului pentru Evanghelizare a celebrat Sfânta Liturghie de încheiere a Congresului Euharistic Naţional din SUA în calitate de trimis al papei: dacă orizontul nostru este doar cel al succesului şi profitului, riscăm să preferăm relaţiile "cu «prieteni» sau «întâlniri» generate de inteligenţa artificială" şi să nu vedem "darurile în oameni în carne şi oase".
"Înainte de a veni aici, l-am întrebat pe Sfântul Părinte dacă avea un mesaj pentru voi. El a spus: "convertire la Euharistie". Cardinalul Luis Antonio Tagle începe astfel omilia care pecetluieşte Congresul Euharistic Naţional în Statele Unite, celebrat la Lucas Oil Stadium din Indianapolis prin mandatul papei. Cardinalul se inspiră din invitaţia Papei Francisc pentru a reflecta asupra legăturii dintre convertirea euharistică şi convertirea misionară, de vreme ce, afirmă el, congresul "va fi urmat de trimiterea de misionari euharistici".
Relaţii artificiale
Cu primul punct, pe care-l defineşte "Misiune şi Dar", pro-prefectul Dicasterului pentru Evanghelizare se opreşte asupra paginilor din evanghelie în care Isus vorbeşte despre misiunea sa. Cristos, afirmă el, "are o profundă conştiinţă că a fost trimis" de Tatăl, "trimis pentru a fi dăruit". Misionarul, subliniază cardinalul Tagle, "este un dar" şi probabil că, observă el, "unde lipseşte zelul misionar, probabil că în parte este datorat unei slăbiri a aprecierii faţă de daruri şi faţă de gratuitate". Dacă acest orizont dispare, continuă el, "dacă orizontul nostru este numai cel al succesului şi al profitului, nu există spaţiu pentru a vedea şi a primi daruri gratuite". Unele persoane, spune cardinalul, "preferă să se relaţioneze cu «prieteni» sau «întâlniri» generate de inteligenţa artificială pentru că nu văd daruri în persoanele în carne şi oase". Şi după această subliniere continuă cu o serie de întrebări adresate conştiinţei bărbaţilor, femeilor, preoţilor şi laicilor, episcopilor şi taţilor şi mamelor de familie, îndemnându-i să se dăruiască asemenea lui Isus.
Să nu pierdem inima
Dar "Isus este un dar sau o problemă", continuă cardinalul filipinez trecând la al doilea punct. Când a spus discipolilor că a-l primi "înseamnă mai întâi a crede în el, şi în al doilea rând a mânca trupul său şi a bea sângele său", aceştia "au început să se îndoiască" şi mulţi l-au părăsit. Şi aici cardinalul Tagle pune o serie de întrebări care ajung direct la inimă: "Este posibil ca noi, discipolii, să contribuim la plecarea altora de la Isus", la îndepărtarea lor de credinţă? "Comunităţile noastre parohiale oferă o experienţă de apropiere şi grijă a lui Isus? Familiile noastre sunt încă principalii educatori şi transmiţători ai credinţei? Tinerii se simt ascultaţi şi înţeleşi în căutarea lui Isus?". Atâţia din aşa-numiţii "ascunşi" - săraci, migranţi, bătrâni, cei fără adăpost, indigeni - "ar putea să se simtă străini". Dar, este invitaţia, "să nu pierdem inima. Isus nu va înceta să vină la noi cu dăruirea de sine, şi atunci când este rănit".
Isus nu se impune nimănui
Vorbind la al treilea punct despre aspectul misiunii, mai bine zis despre "misionarii euharistici", cardinalul Tagle se întoarce la momentul în care Isus îi întreabă pe apostoli dacă vor să plece şi ei. Sper, este auspiciul cardinalului, "că putem răspunde ca Sfântul Petru: «Voi rămâne cu tine. Refuzăm să trăim departe de prezenţa ta». Dar acestea - susţine el - nu trebuie să fie cuvinte goale. Ca Sfântul Petru, trebuie să credem cu convingere. Isus nu se impune nimănui. El face apel la libertatea noastră interioară". Pro-prefectul Dicasterului pentru Evanghelizare le cere misionarilor să meargă şi să împărtăşească "iubirea duioasă a lui Isus" cu persoanele obosite, cu aceia care au nevoie de compasiune. "În scrisoarea sa adresată mie, revelează cardinalul Tagle, Papa Francisc a exprimat speranţa «ca participanţii la Congres, conştienţi pe deplin de darurile universale pe care le primesc din hrana cerească, să le poată transmite celorlalţi»".
O experienţă
Cardinalul Tagle conclude împărtăşind o experienţă. Ca paroh a observat o femeie "extraordinar de devotată Bisericii", care duminica ajungea devreme pentru a ajuta la toate Liturghiile şi la celelalte activităţi şi pleca acasă numai atunci când biserica era curată şi uşile erau închise. Într-o zi, aminteşte el, "i-am mulţumit pentru dedicarea sa şi am mulţumit familiei sale pentru că i-au permis să slujească. Răspunsul său m-a surprins: «Părinte, nu vă preocupaţi de familia mea. Rămân aici în biserică şi particip la toate Liturghiile pentru că nu vreau să-i văd pe soţul meu şi pe copiii mei. Aş vrea ca fiecare zi să fie o duminică, astfel aş putea evita familia mea»". Dragi prieteni, este concluzia cardinalului, "când preotul sau diaconul spune: «Liturghia s-a sfârşit. Mergeţi în pace», vă rog mergeţi! Mergeţi! Ceea ce aţi ascultat, aţi atins şi aţi gustat, trebuie să împărtăşiţi cu ceilalţi" pentru "viaţa lumii".
(După Vatican News, 21 iulie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
