Duminica Sfintei Cruci, a 3-a din Postul Mare: Sfânta Liturghie arhierească și Calea Crucii de vindecare pentru familii la Mănăstirea Maicii Domnului din Cluj
În cea de-a 3-a duminică a Postului Mare, 7 aprilie 2024, a Sfintei Cruci (în ritul bizantin) și Duminica Divinei Îndurări (în ritul latin), Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, a celebrat Sfânta Liturghie la Sanctuarul Arhiepiscopal Major din Cluj-Napoca – Mănăstirea Maicii Domnului a Surorilor Congregației Maicii Domnului (CMD), în adevărata „grădină a Maicii Domnului” din curtea mănăstirii împodobită de florile primăverii.
Au concelebrat pr. Vasile Tofană, Vicar general, pr. Traian Radu Coste-Deak, vicar judecătoresc, pr. Cristian David, rector al sanctuarului, pr. protopop Marius Cerghizan, capelan al comunității CMD „Buna Vestire” din Cluj-Napoca, pr. Călin Sechelea și pr. Cristian Langa, din Biroul pentru Pastorația Familiilor al Eparhiei de Cluj-Gherla, și pr. Jean Despruniée, vicar în parohia Zorilor II. Din Biroul amintit au participat la moment și alți membri care, împreună cu surorile, au invitat apoi credincioșii la Calea Crucii de vindecare pentru familii, pe dealul de la mănăstire. S-a pus la dispoziția credincioșilor, pentru spovezi, pr. Titus Sas de la parohia „Învierea Domnului – Episcop Ioan Bob” din Cluj-Napoca. Au ajutat la celebrare diaconii Lucian Ovidiu Marișca, cancelar eparhial, și Romulus Iușan, precum și subdiaconi, studenți ai Seminarului eparhial „Sfântul Ioan Evanghelistul”. Răspunsurile liturgice și cântări la Sf. Împărtășanie a intonat Corala Congregației Surorilor Maicii Domnului dirijată de Sora Dominica CMD.
S-a citit Evanghelia după Sf. Marcu, cap. 8,34-38;9,1. În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa Claudiu a relevat iubirea lui Dumnezeu care izvorăște din Cruce și a chemat credincioșii, în mod particular în această zi familiile, la picioarele Crucii lui Cristos unde pot primi îndurarea lui Dumnezeu în suflete spre înviere și mântuire. A spus: „Crucea este centrul vieții noastre. Atunci când intrăm sau ieșim din biserică, atunci când trecem pe lângă un loc sfânt, atunci când avem nevoie de ajutor ne facem semnul crucii. Sfânta Liturghie începe cu semnul crucii și se încheie cu semnul crucii. Toate lucrurile importante încep cu semnul crucii. De aceea duminica de astăzi este un bun prilej pentru a ne aduce aminte de ce crucea este centrul vieții noastre.” A fost evidențiat și un alt motiv de sărbătoare: faptul că în Biserica Catolică se celebrează în această zi duminica Dumnezeieștii Îndurări, „sărbătoare instituită de Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în urma unei revelații a Mântuitorului către Sfânta Faustina, o soră din Polonia, căreia îi cere să se roage, să facă pocăință, dar și să transmită Sfântului Părinte cererea Mântuitorului de a institui o astfel de sărbătoare, o sărbătoare dedicată îndurării, milostivirii”. În al treilea rând, a fost amintit evenimentul din această zi, faptul că se va face Calea Crucii de vindecare pentru familii, așadar, această duminică este și „o sărbătoare a familiilor”.
Preasfinția Sa Claudiu a spus că „duminica de astăzi ne ajută prin semnul crucii să ne aducem aminte de credința noastră așa cum ne-o cere Dumnezeu” și a invitat, în lumina Evangheliei, la o privire interioară asupra credinței, la a conștientiza „cât de mult credința primită, moștenită de la părinți a devenit, sau devine credința noastră cu adevărat”. A continuat: „Evanghelia de astăzi ne luminează într-un mod cu totul aparte fiindcă este vorba despre cruce și prin cruce despre credința noastră”. A arătat că poate părea dură chemarea lui Isus: „Dacă vrea cineva să vină după Mine să se lepede de sine, să își ia crucea și să îmi urmeze”, dar, reprezintă cerința necesară pentru o viață autentică de creștin. A oferit exemplul Sf. Petru, cel care înțelege că Isus este Cristosul și îl mărturisește, își mărturisește credința, dar apoi același Petru încearcă să îl oprească pe Isus, să îl întoarcă de la calea de suferință pentru care a venit pe lume. Îi spune lui Isus că greșește dacă merge la moarte, că El trebuie să fie noul rege al lui Israel. Isus – care în momentul mărturisirii „îl laudă pe Petru și îi promite că «el va fi stânca pe care va fi zidită Biserica» și că «lui îi va da cheile Împărăției Cerurilor» – acum îl privește pe Petru și îi spune: «Înapoia Mea, Satano».” Isus nu îl menajează pe Petru. Preasfinția Sa Claudiu a explicat: „Noi, de multe ori ne imaginăm un Isus tot timpul zâmbitor, binevoitor, pacifist. Isus este Fiul lui Dumnezeu care spune lucrurilor pe nume și nu poate face nimic altceva mai mult pentru a ne ajuta, decât să ne lumineze și să ne arate cum suntem noi cu adevărat”. Pentru că, „dacă suntem bolnavi la ce ne-ar ajuta să ne spună că suntem sănătoși? Dacă suntem păcătoși, la ce ne-ar ajuta să ne spună că suntem în regulă așa? Isus pune întotdeauna degetul pe rana și pe greutatea care ne împiedică să mergem înspre Dumnezeu și de aceea cuvintele extrem de dure adresate lui Petru.”
Ierarhul a chemat la încredințare totală iubirii și milostivirii lui Dumnezeu pentru a-l putea urma cu adevărat. Și de aceea este nevoie „să renunțăm la noi înșine, să ne lepădăm de noi înșine, să ne luăm crucea – dificultățile vieții, în fiecare zi, așa cum sunt ele, fiindcă Dumnezeu ni le-a dat, sau cel puțin le-a permis, și a merge după El; este singura cale de mântuire”. A arătat: „Ce este crucea de fapt? Este locul mântuirii noastre. Pe cruce Isus, Fiul lui Dumnezeu moare pentru noi. Și atunci, crucea, dincolo de un instrument de suferință, încercare, durere și moarte este de fapt un loc de iubire, este maxima manifestare a iubirii lui Dumnezeu. Dumnezeu ne iubește atât de mult încât moare cu noi pe Cruce. Și atunci, noi, când ne luăm crucea, de fapt, nu ne împovărăm cu o greutate, ci ne aducem aminte de iubirea lui Dumnezeu. Ne aducem aminte că, dincolo de cruce stă iubirea și mai ales Învierea. Crucea nu este niciodată fără Înviere. Și Învierea nu este niciodată fără cruce. Așadar, de câte ori ne însemnăm cu semnul crucii, noi ne însemnăm, de fapt, cu iubirea lui Dumnezeu, ne aducem aminte cât de mult ne iubește Dumnezeu.” Iar „sărbătoarea de astăzi, duminica de astăzi, a Sfintei Cruci, pe de o parte, clarifică felul în care noi credem, da, credem într-un Cristos, dar nu orice fel de Cristos, ci într-un Cristos care din iubire pentru noi este dispus să meargă la Ierusalim, să sufere, să moară pentru a învia și pentru ca noi să putem învia împreună cu El. Așadar, Isus nu este doar un conducător, un rege, așa cum așteptau mulți din poporul lui Israel, nu este doar un profet oarecare, nu este doar un vindecător, ci este Fiul lui Dumnezeu care ne mântuiește, conducându-ne prin jungla acestei vieți înspre portul mântuirii.” A amintit și de Sfânta Faustina, de mesajul milostivirii divine, de nevoia de a face apel, nu atât la dreptatea, cât la îndurarea lui Dumnezeu, la a înălța spre Cer rugăciuni precum: „Doamne, ai milă de noi, ai milă de mine păcătosul”, sau, împreună cu Sfânta Faustina, la a-i cere lui Dumnezeu: „prin patimile Sale dureroase – ale lui Isus – ai milă de noi și de întreaga lume”.
După celebrarea liturgică s-au făcut rugăciunile rânduite și Preasfinția Sa Claudiu a dat binecuvântarea pentru dobândirea harului indulgenței plenare. Apoi, Ierarhul, preoți, diaconi, surori, credincioși, în procesiune, s-au îndreptat spre locul unde se află stațiunile Căii Crucii care au fost reînnoite. Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a sfințit noua Cale a Crucii care invită credincioșii la meditarea Sfintelor Patimi ale Domnului urcând dealul de la mănăstire. A fost urmat, apoi, „Calea Crucii de vindecare pentru familii” – rugăciune care se face în acest fel pentru al treilea an consecutiv aici, în sanctuarul binecuvântat al mănăstirii.
Familii reunite prin Biroul pentru Pastorația Familiei din cadrul Episcopiei de Cluj-Gherla, împreună cu surorile CMD, Ierarhul, preoții și diaconii, în reculegere, au parcurs aleea cu stațiunile Căii Crucii. La fiecare stațiune câte o familie a dat citire meditațiilor corespunzătoare (din volumul editat în 2022, la Editura eparhială „Viața Creștină”, meditații compuse de pr. Cristian Langa și ilustrate, la fel ca stațiunile reînnoite de la mănăstire, cu frumoase icoane realizate de pr. Ionuț Goția, călugăr în Spania, originar din Cluj-Napoca). Rugăciunile „Tatăl nostru” și „Născătoare de Dumnezeu”, după fiecare meditație au fost recitate de surori CMD iar Corala Surorilor CMD a însoțit momentele de încheiere a Căii Crucii de vindecare pentru familii cu cântări de cinstire a Crucii Domnului.
La încheiere, pr. Călin Sechelea, director al Biroului pentru Pastorația Familiei a rostit câteva cuvinte, mulțumind lui Dumnezeu pentru timpul în care, Episcop, preoți, credincioși și familii ce merg împreună, l-au urmat pe Calvar pe Domnul Isus Cristos. A mulțumit pentru strălucirea soarelui și frumusețea naturii înverzite și a invitat pe fiecare dintre cei prezenți să își așeze intențiile la picioarele Crucii: crucea de lemn purtată în procesiune a fost așezată acum la capătul aleii din partea de sus a dealului. Intențiile de rugăciune depuse la cruce – și în mod simbolic la picioarele Crucii lui Cristos – erau mici bilețele, primite la pornire și pe care toți cei de față au fost invitați să își scrie gândurile cu care au venit, numele celor pe care au dorit să îi cuprindă în rugăciunea lor. Un cuvânt de mulțumire a adresat tuturor și pr. Cristian David, rector al Sanctuarului CMD.
Preasfinția Sa Claudiu a rostit apoi rugăciunea finală și a dat tuturor binecuvântarea, în această zi în care Sfânta Cruce a fost înălțată și pe colina de la marginea mun. Cluj-Napoca, semn al răscumpărării, al iertării izvorâte din Crucea Domnului – acel lemn binecuvântat pe care Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit spre a Învia și a dărui neamului omenesc, fiecărui om, înviere și viață.
