"Voi nu sunteți aici din întâmplare. Domnul v-a chemat, nu doar în aceste zile, ci încă de la începutul existenței voastre. Pe toți ne-a chemat încă de la începutul vieții noastre. Da, El v-a chemat pe nume (...). Încercați să vă imaginați aceste trei cuvinte scrise cu litere mari; și apoi gândiți-vă că ele sunt scrise în fiecare dintre voi, în inimile voastre, ca și cum ar forma titlul vieții voastre, sensul a ceea ce sunteți: tu ești chemat pe nume, tu ești chemat pe nume (...)."
Astfel le-a spus papa Francisc tinerilor reuniți joi, în cursul serii, în Parcul Eduard al VII-lea, din Lisabona, pentru a participa la ceremonia de primire din cadrul Zilei Mondiale a Tinerilor. După ce le-a mulțumit pentru prezența și veselia lor molipsitoare, pontiful și-a exprimat gratitudinea, în primul rând față de Isus, și apoi față de gazdele evenimentului, explicându-le motivul chemării. "La începutul istoriei vieții noastre, înainte de talentele pe care le avem, înainte de umbrele și rănile pe care le purtăm în noi, am fost chemați. De ce am fost chemați? Pentru că suntem iubiți. Am fost chemați pentru că suntem iubiți. Ce frumos! În ochii lui Dumnezeu suntem fii prețioși, pe care El îi cheamă în fiecare zi pentru a-i îmbrățișa și încuraja; pentru a face din fiecare dintre noi o capodoperă unică și originală, a cărei frumusețe o putem doar întrevedea".
Oprindu-se asupra Zilei Mondiale a Tinerilor, pontiful ne-a îndemnat "să ne ajutăm reciproc unii pe alții să recunoaștem această realitate", formulând speranța ca "aceste zile să fie ecouri vibrante ale chemării de iubire a lui Dumnezeu", deoarece "suntem prețioși în ochii lui Dumnezeu, în ciuda a ceea ce văd uneori ochii noștri, încețoșați de negativitate și orbiți de atâtea distracții".
De asemenea, pontiful și-a exprimat dorința ca în aceste zile să răsune numele lui Dumnezeu prin participanții vorbitori de numeroase diferite limbi, din diverse națiuni, participanți care pronunță cu prietenie numele lui Isus, făcându-l să răsune "ca o veste unică în istorie, pentru că unică este palpitarea lui Dumnezeu" pentru fiecare dintre noi.
"Să fie zile în care să ne fixăm în inimi faptul că Dumnezeu ne iubește așa cum suntem, nu cum am vrea să fim" - a continuat pontiful, amintind că acesta este punctul de plecare al Zilei Mondiale a Tinerilor și mai ales al vieții: "Tineri și tinere, suntem iubiți așa cum suntem, fără machiaj. Ați înțeles acest lucru?"
Papa Francisc a subliniat că a fi chemați pe nume "nu este o figură de stil, este Cuvântul lui Dumnezeu (cf. Is 43,1; 2 Tim 1,9)", atrăgând atenția asupra faptului că, astăzi, sunt mulți cei care deși ne cunosc numele nu ne cheamă pe nume.
Observând că, deși numele tinerilor apar pe rețelele de socializare, algoritmele care îi asociază cu gusturi și preferințe nu-i consideră pentru unicitatea lor, ci pentru utilitatea pe care o au pentru studiile de piață. Pornind de la această reflecție, pontiful a spus: "Câți lupi se ascund în spatele unor zâmbete de falsă bunătate, pretinzând că știu cine ești, dar care nu te iubesc, insinuând că cred în tine și promițându-ți că vei deveni cineva, pentru ca apoi să te abandoneze atunci când nu mai ești de interes. Acestea sunt iluziile virtualului și trebuie să fim atenți să nu ne lăsăm înșelați, pentru că atâtea realități care ne atrag și ne promit fericirea se prezintă apoi așa cum sunt: lucruri deșarte, baloane de săpun, lucruri de prisos, care nu ne servesc și ne lasă un gol interior." "Isus nu este așa, nu. El are încredere în tine, are încredere în fiecare dintre voi, în fiecare dintre noi pentru că, pentru Isus fiecare dintre noi este important, fiecare dintre voi contează. Acesta este Isus" - a mai spus pontiful, precizând că astfel, "noi, Biserica sa, suntem comunitatea celor chemați: nu a celor mai buni - nu, ci a celor chemați așa cum suntem."
Oprindu-se asupra întrebărilor pe care i le-au adresat tinerii, papa Francisc a spus: "Nu obosiți niciodată să puneți întrebări. A pune întrebări este corect, ba chiar este adesea mai bine decât a da răspunsuri, pentru că cei care întreabă rămân "neliniștiți", iar neliniștea este cel mai bun remediu împotriva obișnuinței, a normalității plate care anesteziază sufletul. Fiecare dintre noi are în sine propria neliniște. Să purtăm cu noi aceste neliniști în dialogul cu ceilalți, să le purtăm cu noi atunci când ne rugăm în fața lui Dumnezeu, aceste întrebări care odată cu viața devin răspunsuri, pe care trebuie doar să le așteptăm. Există un lucru foarte interesant: Dumnezeu iubește luându-ne prin surprindere, nu în mod planificat, iar iubirea lui Dumnezeu este asemenea unei surprize. Este o surpriză. Întotdeauna surprinde, întotdeauna ne ține treji și ne surprinde. Dragi tineri și tinere, vă îndemn să vă gândiți la acest lucru atât de frumos: la faptul că Dumnezeu ne iubește, Dumnezeu ne iubește așa cum suntem, nu așa cum am vrea să fim sau cum ar vrea societatea să fim: așa cum suntem. El ne iubește cu defectele pe care le avem, cu limitele pe care le avem și cu dorința pe care o avem de a merge mai departe în viață. Dumnezeu ne cheamă astfel: să avem încredere, pentru că Dumnezeu este un tată și este un tată care ne iubește. Acest lucru nu este foarte ușor, iar în acest sens avem un mare ajutor de la Maica Domnului: ea este și Mama noastră. Ea este Mama noastră. Iată ce am vrut să vă spun: nu vă fie frică, aveți curaj, mergeți înainte știind că suntem protejați de iubirea lui Dumnezeu".
