Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a participat luni, 30 ianuarie 2023, la manifestările legate de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizate și în acest an, la Zalău, de Comunitatea Evreilor din Zalău în colaborare cu Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) – Cultul Mozaic. Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU pentru data de 27 ianuarie, în fiecare an, fiind data eliberării, în 1945, a deținuților evrei și ai altor grupuri etnice din lagărul Auschwitz-Birkenau, în Polonia aflată sub ocupație.
Programul comemorativ a cuprins conferința internațională cu tema: „Istoria vorbește… istoria nu tace”, care s-a desfășurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău. În acest cadru, Preasfinția Sa Claudiu a adresat un mesaj de solidaritate cu poporul Israel, subliniind că subiectul legat de Holocaust nu trebuie neglijat și nici uitat, nu doar pentru a comemora victimele ci și pentru a „trezi conștiințele” ca, în societatea actuală și în cea viitoare, „așa ceva să nu se mai întâmple niciodată”. În această zi, care coincide și cu comemorarea nașterii Episcopului Iuliu Hossu, în alocuțiune, Preasfinția Sa Claudiu a amintit modelul de umanitate al Episcopului martir, un model actual de angajare în apărarea și slujirea aproapelui „indiferent de etnie, apartenență religioasă sau stare socială”. În calitate de urmaș al Episcopului Iuliu Hossu, Preasfinția Sa Claudiu și-a exprimat recunoștința, pe care a adresat-o „Statului Israel și în mod cu totul special Excelenței Sale d-lui ambasador Reuven Azar și d-lui Silviu Vexler, președintele FCER”, pentru demersul obținerii titlului de „Drept între popoare” pentru Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, demers ce reprezintă „un semn de noblețe al poporului evreu”.
Preasfinția Sa Claudiu a adresat participanților la manifestarea comemorativă următoarele cuvinte: „Comemorarea Zilei Internaționale a Victimelor Holocaustului, aici la Zalău, în inima Sălajului, unde odinioară comunitatea evreiască era numeroasă, este un eveniment care interpelează conștiința fiecăruia dintre noi pe planul memoriei și mai ales al responsabilității. Întâlnirea noastră a primit, din partea organizatorilor, un motto sugestiv: «Istoria vorbește … istoria nu tace…» Există multă dreptate în această afirmație, în sensul că, în pofida tuturor încercărilor de ocultare a evenimentelor istorice, acestea ajung până la urmă să fie cunoscute în obiectivitatea lor. Când vorbim, însă, despre cunoașterea Holocaustului, simțim că prezentarea istorică depășește dimensiunile unei narațiuni cu caracter informativ și ne atinge prezentul, conducându-ne la înțelegerea faptului că eu și tu, că el și ea, în fond noi toți, nu trebuie să tăcem, ci să vorbim și să mărturisim adevărul, luptând pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple niciodată.”
„Shoah-ul, cu imensa sa negativitate și cu o condensare de o intensitate inimaginabilă a răului, a murdărit pentru totdeauna istoria umanității! În fața acestui mysterium iniquitatis, angajat în exterminarea sistematică a unui popor în numele unei ideologii antiumane, rațiunea noastră intră în criză iar credința se cutremură! Strigătul celor peste șase milioane de bărbați și femei, copii, tineri și bătrâni, aruncați în abisul ororilor lagărelor naziste, ajunge până la noi pentru a ne trezi conștiințele, cerându-ne să construim viitorul cu responsabilitate și înțelepciune! Vocea lor nu trebuie să fie sufocată prin uitare sau prin nepăsare! Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului, sublinia că omul este definit de memoria sa individuală, care este strâns legată de memoria colectivă și, de aceea, a-i uita pe cei care au murit este sinonim cu a-i ucide a doua oară, cu a nega viața pe care au trăit-o, speranța care i-a întărit și credința care i-a însuflețit. Cu toții avem, așadar, datoria să punem în lumină adevărul experienței lor dramatice, să aducem un omagiu victimelor și să respingem orice ideologie contrară demnității umane. Dacă păstrăm vie memoria lor, vom găsi curajul de a nu tăcea în fața oricărei forme de discriminare, de înjosire și de distrugere a persoanei umane.”
„Se cuvine, totodată, să amintim cu recunoștință toate acele persoane care, atunci când majoritatea lumii a tăcut și a rămas împietrită de frică în fața dezlănțuirii răului, s-au implicat în ajutorarea evreilor, asumându-și riscuri enorme pentru propria viață. Prin omenie și dragoste, prin credință și prin urmarea dreptei conștiințe, au dovedit că putem rămâne oameni chiar și atunci când societatea este stăpânită de pandemia dezumanizării. Ei ne arată că putem rămâne liberi și demni, că putem fi lumină și mângâiere pentru semenii aflați în suferință. În rândurile acestor suflete alese, strălucește și figura Fericitului Cardinal Martir Iuliu Hossu, al cărui proces de recunoaștere ca «Drept între popoare» se află în curs de desfășurare. Viața sa este un autentic model de umanitate angajată total în slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui, indiferent de etnie, apartenență religioasă sau stare socială. În calitate de urmaș al Fericitului Iuliu Hossu pe scaunul episcopal al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, adresez cele mai alese mulțumiri autorităților Statului Israel și în mod cu totul special Excelenței sale domnului ambasador Reuven Azar și domnului Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România pentru această inițiativă care confirmă noblețea poporului evreu și ilustrează încă o dată că binele și iubirea sunt valorile dătătoare de sens în existența noastră. Îi felicit pe organizatorii evenimentului și vă mulțumesc tuturor pentru atenție!”
