În după-amiaza zilei de luni, 24 octombrie 2022, Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca, zidul de apărare al vechii Cetăți a Clujului, a devenit „catedrală”, nu doar prin prezența, în spațiul expozițional al Centrului de cultură urbană, a Preasfinției Sale Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, ci și printr-o prezență spirituală deosebită, datorată expoziției cu portretele Episcopilor martiri și mărturisitori ai Bisericii Greco-Catolice din România, realizate prin arta grafică în tehnică mixtă de către Vera Vancea, o tânără artistă aflată „în frumoasă și constantă ascensiune, membră titulară UAP, cu numeroase expoziții la activ, atât colective cât și personale”, după cum precizează catalogul expozițional.
Toți cei care au ales să participe la vernisajul expoziției de grafică „12 martiri” au avut ocazia să întâlnească dincolo de portrete chipurile vii, pline de pace, ale Episcopilor martiri și mărturisitori greco-catolici: Vasile Aftenie, Episcop vicar de București; Ioan Bălan, Episcop de Lugoj; Ioan Chertes, Episcop titular (consacrat în clandestinitate); Tit Liviu Chinezu, Episcop titular (consacrat în clandestinitate); Ioan Dragomir, Episcop auxiliar de Maramureș; Valeriu Traian Frențiu, Episcop de Oradea Mare; Iuliu Hirțea, Episcop auxiliar de Oradea Mare; Iuliu Hossu, Episcop de Cluj-Gherla și primul Cardinal al României; Ioan Ploscaru, Arhiepiscop și Episcop emerit de Lugoj; Alexandru Rusu, Episcop de Maramureș; Ioan Suciu, Administrator apostolic al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș; și Alexandru Todea, Cardinal, Arhiepiscop emerit de Alba Iulia și Făgăraș.
În introducere, studenți ai Seminarului Eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca au intonat Imnul Episcopilor martiri – imn care a răsunat și în prezența Papei Francisc la Blaj, pe Câmpia Libertății, la data beatificării celor șapte Episcopi martiri, 2 iunie 2019. Expoziția a fost apoi prezentată, în limbile română și engleză, de către un oaspete al Eparhiei de Cluj-Gherla, pr. Eduard Fartan, rectorul Misiunii române din Londra. Pr. Eduard a împărtășit premisele realizării lucrărilor artistice care îi reprezintă pe Episcopii Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, martiri și mărturisitori: „A fost o inspirație pentru artistă faptul că s-au împlinit, în anul acesta, 74 de ani de la momentul arestării Episcopilor”.
A relatat că Expoziția „12 martiri” a avut ca punct de pornire o comandă pe care a făcut-o, în mod personal, artistei, aceea de a realiza portretele Episcopilor martiri. „Ulterior” a continuat, „am avut multe discuții, introduceri, cercetări ale unor imagini, atitudini ale Episcopilor, ce știam din istoria lor, și astfel a fost un dialog al artistei Vera Vancea, de la Baia Mare, cu atitudinea acestor Episcopi și i-a transpus în imagini așa cum i-a văzut ea: nu atât portrete fizice, cât niște portrete spirituale”. Pe măsură ce prindeau contur, pr. Eduard a observat că lucrările erau bine realizate, și astfel a prins contur ideea de a organiza o expoziție.
Pentru aceasta, a reușit să „o înduplece” pe artistă să își dea acordul și astfel a devenit posibil actualul vernisaj de la Cluj-Napoca al expoziției. Pr. Eduard a subliniat deschiderea spre universalitate a personalității Episcopilor români uniți. Pentru că, a spus el, „jertfa lor nu a fost numai pentru Dumnezeu și pentru Biserica noastră strict confesională. Exemplul pe care ei l-au dat a fost un exemplu pentru întreaga Românie. Într-un moment deosebit de crunt, de dureros pentru România, Episcopii martiri au fost oameni care au rămas verticali”. „Au rămas de partea luminii, chiar și atunci când lucrul acesta a cerut jertfa vieții lor”.
În continuare, Preasfinția Sa Claudiu i-a mulțumit pr. Eduard pentru inițiativă. A spus: „Există o discuție în cadrul Bisericii noastre, apropo de felul în care Biserica Greco-Catolică trebuie să-și redescopere locul și identitatea astăzi, în 2022, pornind de la ceea ce era în 1948 și mai înainte, dar încercând să fie cât mai curată în lumea prezentă. Și pentru aceasta e necesar un dialog real cu lumea în care trăim, pentru a înțelege felul în care lumea de astăzi percepe Biserica noastră, felul în care Biserica noastră poate fi aproape de lumea de astăzi”. „Toate aceste lucruri le-am trăit într-un fel cu totul aparte în drumul sinodal inițiat de Papa Francisc. În Biserica noastră există o comisie care gestionează calea Bisericii Greco-Catolice în România în societatea de astăzi, și mă bucur că expoziția de astăzi și proiectul în cadrul căruia se situează ea, Vobiscum, este un proiect care merge în direcția apropierii Bisericii de lumea în care trăim, prin portrete, imagini, discuții, conferințe, dar într-o manieră cât mai divulgativă”.Preasfinția Sa Claudiu și-a exprimat bucuria că expoziția se numește „12 martiri” și nu „7 martiri” – după numărul Episcopilor care au fost beatificați – „dacă ne gândim că martir înseamnă mărturisitor, și că acesta este sensul lor principal, faptul că au dat o mărturie. Partea esențială, dincolo de ceea ce vedem, de portretele lor grafice sau spirituale, e să înțelegem că Dumnezeu ne cere și nouă să fim martiri, cere de la noi o mărturie similară – nu neapărat aceeași. Aici cred că este adevărata provocare pentru Biserica noastră: în ce fel putem să mărturisim credința noastră, comuniunea noastră cu Dumnezeu, cu frații și surorile noastre, într-o manieră amicală, prietenească, așa cum apostolii de pe urmele lui Isus au făcut-o în toate timpurile, propunând o veste bună în lumea plină de vești rele. Sper ca admirând portretele lor și încercând să le retrăim, într-un fel personal, să reușim să ne inspirăm de la ei și să devenim și noi mărturisitori ai credinței pe urmele lor”.
Luând cuvântul, autoarea expoziției, Vera Vancea – de confesiune ortodoxă -, și-a exprimat bucuria pentru aceste momente și a împărtășit, între altele, detalii despre tehnica realizării lucrărilor, o tehnică nouă pe care a abordat-o intuitiv. Ceea ce i s-a părut important a fost „calea străbătută până aici”. A mărturisit: „Am avut o experiență în parte cu fiecare Episcop: i-am citit biografia, am empatizat cu ce au pătimit” și aceste întâlniri spirituale de fapt au inspirat-o, dar, fără a-și aroga merite personale, a afirmat că își dorește să fie „doar un mesager, de sus, pentru voi”. În cele ce au urmat, Janeta Ciocan din Baia Mare, credincioasă greco-catolică, directoare de muzeu și colecționară, apropiată artistei, a prezentat o perspectivă artistică asupra expoziției, vorbind, de asemenea, despre toleranță, ca mesaj al acestui moment pentru lumea contemporană. A concluzionat exprimându-și convingerea că prezentând lumii aceste portrete, „facem cunoscute momentele tragice de final ale acestor oameni, care ne-au dat un exemplu că prin martiriu putem accede lângă Domnul, indiferent de unde venim”.
În încheiere, conf. dr. Alin Tat, profesor de filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai, a fost invitat pentru a medita despre „libertatea de conștiință, în secolul al XXI-lea”, dar și despre „libertatea religioasă”, pe care a prezentat-o ca pe o întâlnire între sfera politicului, a legilor, și cea a religiei. „Avem”, a explicat el, „un aspect teologic: unii teologi spun că libertatea este chipul și asemănarea lui Dumnezeu în om. Omul nu ar putea fi om dacă nu ar fi liber. Și libertatea cum poate fi ea descrisă dacă nu mergem la sursa libertății, care este raportul omului cu Creatorul, cu sursa întregii Creații?” Privind la portrete, a remarcat libertatea interioară a Episcopilor, dar a arătat că libertatea religioasă se referă la libertatea exterioară, „adică cea pe care ne-o pot da oamenii, societatea, ne-o poate da statul. Și aici intrăm într-un domeniu fascinant, al teologico-politicului”. A arătat că problema libertății religioase are cel puțin două fețe: aspectul formal, pe care îl dă legea, și aspectul de conținut, adică ce cred oamenii dintr-o societate.
Creștinismul a trecut și el prin trei faze în raport cu libertatea religioasă: perioada de început, când religia era persecutată, apoi „a venit epoca constantiniană, în care creștinismul și-a propus să devină o religie de stat, să dea naștere unei civilizații – un proiect grandios. Dar acest proiect a început să se erodeze în modernitate. Modernitatea a însemnat separarea între religios și politic, o separare clară”. A mai spus: „Constatăm că în lumea de astăzi, creștinii sunt cei mai mari promotori și apărători ai libertății religioase. Și nu vorbim doar despre libertatea religioasă a creștinilor, ci despre libertatea religioasă a tuturor. Pentru că, în cele din urmă, Dumnezeu nu obligă pe nimeni să creadă într-un fel sau altul. Dumnezeu ne spune ceva pe care trebuie să-l acceptăm în mod liber. Deci noi trebuie să trăim în această condiție, a libertății de alegere, dar și a libertății religioase, pentru a putea în mod liber să îmbrățișăm creștinismul”.
Pr. Eduard Fartan a încheiat subliniind că acest eveniment reprezintă în primul rând o invitație la dialog. Toți participanții au primit de la organizatori cataloage cu date din biografiile Episcopilor, scrise în limbile română, engleză și italiană, și cu imaginile care au făcut subiectul acestei expoziții. Fundația „Vobiscum”, prin care s-a realizat expoziția Verei Vancea, este un proiect deschis de Misiunea Română din Anglia, de dialog al credinței creștine cu științele, cu cultura, cu artele, cu istoria, cu oameni de credințe sau confesiuni diferite sau care nu profesează nicio credință religioasă, și se află sub patronajul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
Partener media: Via Cluj Tv.
