Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Silviu Vexler, a prezentat papei Francisc demersul privind propunerea de a-l recunoaște ”Drept între Popoare” pe cardinalul Iuliu Hossu. Proiectul a fost prezentat papei Francisc la audiența generală de miercuri, 19 octombrie 2022, în Piața Sfântul Petru. Silviu Vexler era însoțit la întrevederea cu papa de episcopii greco-catolici Claudiu Pop și de Cristian-Dumitru Crișan. Radio Vatican a realizat un scurt interviu cu Silviu Vexler.
Fericitul Iuliu Hossu, cardinal, martir, a fost propus să fie recunoscut ”Drept între Popoare”. La audiența generală de miercuri, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Silviu Vexler, a prezentat papei Francisc proiectul prin care curajosul mărturisitor al credinței, beatificat în 2019 pe Câmpia Libertății de la Blaj, este propus să fie recunoscut ”Drept între Popoare”. Demersurile au fost inițiate de Federația Comunităților Evreiești din România în colaborare cu Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
”Am avut deosebita onoare și plăcere”, a spus pentru Vatican News – Radio Vatican președintele Vexler, ”să-i prezint Sanctității Sale, alături de conducerea Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, proiectul pe care l-am început împreună de recunoaștere a celui care a fost cardinalul Iuliu Hossu ca Drept între Popoare pentru acțiunile desfășurate de domnia sa în perioada Holocaustului și, mai ales, pentru toate încercările sale, nu doar de a se poziționa împotriva acțiunii naziștilor din acea perioadă, dar și pentru ajutorarea și salvarea unui număr de evrei care trăiau în Cluj. În amintirea sa și în amintirea gesturilor făcute am demarat împreună cu Biserica Greco-Catolică această procedură, iar acum câteva clipe am avut onoarea și plăcerea să-i prezentăm Sanctității Sale demersul, dar mai ales să-i adresăm rugămintea de a ne acorda binecuvântarea sa pentru a putea merge mai departe”.
”Sunt și alți români care au fost recunoscuți ca Drept între Popoare în trecut, dar cazul episcopului Hossu este unul cu totul deosebit tocmai datorită faptului că era unul din liderii marcanți ai Bisericii Greco-Catolice în România, fiind și un ierarh catolic. Gesturile și simbolistica acțiunii sale, ca și a episcopului Aron (Marton, al diecezei romano-catolice de Alba Iulia – n.r.), care a fost recunoscut ca atare în urmă cu mai mulți ani, sunt două elemente cu totul de suflet care transcend granițele credinței, ale unei religii oficiale asumate sau granițele fizice, cum le-am putea spune astăzi. Cred că acest demers, care se va finaliza pozitiv cu ajutorul lui Dumnezeu trebuie și poate să fie mai înainte de orice altceva un simbol, un simbol și pentru noi, astăzi, cu ceea ce poate face un om atunci când își asumă credința în Dumnezeu pentru a-i proteja pe semenii săi fără a lua în considerare riscurile la care se putea supune și riscurile pe care, așa cum știți, le-a îndurat ulterior. Orice gest, oricât de mic, din acea perioadă a însemnat și putea însemna enorm pentru acei oameni a căror unică vină a fost că erau evrei în acele timpuri. Deci, separat de recunoașterea istorică, este și un simbol moral pe care dorim să-l împărtășim societății actuale și tuturor celor din jurul nostru, dar și o recunoaștere binemeritată, chiar dacă mult întârziată, a sprijinului pe care Biserica Română Unită cu Roma l-a acordat evreilor care sufereau în perioada neagră și întunecată a Holocaustului”.
Întrevederea cu papa Francisc reprezintă un prim pas al unui demers care, subliniază președintele Vexler, se va finaliza ”atunci când hotărăște Dumnezeu că trebuie finalizat, ca și în cazul proceselor de beatificare sau canonizare din cadrul Bisericii catolice. Nu există o durată standard de timp: poate să fie o procedură foarte scurtă sau una mai lungă. Având în vedere că este un demers comun, al Bisericii Române Unite cu Roma și al Federației Comunităților Evreiești din România, primul pas a fost îndeplinit astăzi. Am dorit să începem având binecuvântarea papei Francisc. Urmează, după acest moment, procedurile tehnice și juridice, scrisorile comune și demersurile de prezentare a tuturor mărturiilor, dovezilor și așa mai departe. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sperăm să se finalizeze în cel mai scurt timp posibil, fiind un caz unde lucrurile sunt destul de clare din toate punctele de vedere”. ”Sper ca următorul interviu și următoarea discuție pe care o realizăm împreună”, a mărturisit cu încredere Silviu Vexler, ”să fie în momentul în care titlul de recunoaștere celui care a fost episcopul Iuliu Hossu, respectiv de Drept între Popoare, a fost admis și sper să fie o discuție a bucuriei, dacă pot să-i spun astfel”.