Joi, 19 mai 2022, papa Francisc a primit în audiență comunitatea Colegiului Pontifical ”Pio Romeno” din Roma, condusă de rectorul acestuia, pr. Gabriel Buboi. Înființat în urmă cu 85 de ani, Colegiul a primit în decursul timpului studenții Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, pentru perioada studiilor la diferite universități din Urbe.
Sfântul Părinte a primit azi în audiență comunitatea Colegiului Pontifical ”Pio Romeno” din Roma cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la înființare. Papa a mulțumit participanților pentru prezență – superiori ai Congregației pentru Bisericile Orientale, preoți, studenți și angajați – precum și rectorului acestui Colegiu, pr. Gabriel Buboi, pentru cuvintele ce i-au fost adresate în numele tuturor. Au luat parte, printre alții, cardinalul Leonardo Sandri, prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale, și episcopul Mihai Frățilă al eparhiei greco-catolice ”Sf. Vasile cel Mare” la București, fost rector al Colegiului.
Pontiful a amintit că la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie pe care a prezidat-o acum doi pe Câmpia Libertății de la Blaj a adresat încurajarea ”de a rezista la noile ideologii care urmăresc să se impună și să dezrădăcineze popoarele, uneori de o manieră subtilă, din tradițiile lor religioase și culturale”. Pe cei șapte episcopi martiri, beatificați în timpul celebrării euharistice, papa a spus că i-a arătat ca ”exemple pentru întregul popor român. Aici, la Roma, în orașul care păstrează mărturia lui Petru, Paul și a multor altor martiri, voi puteți descoperi de o manieră completă rădăcinile voastre, prin intermediul studiului și al meditației. Este o ocazie prețioasă a reflecta despre cum s-au format rădăcinile. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Biserica Greco-Catolică Română nu mai avea episcopi în activitate, pentru că au fost uciși sau încarcerați, episcopul Ioan Ploscaru de Lugoj, prizonier timp de cincisprezece ani, a scris în jurnalul său: «Preoții și Episcopii Bisericii greco-catolice au considerat această perioadă ca pe cea mai prețioasă a existenței lor. Este un har a putea oferi lui Dumnezeu propriile suferințe și mărturia propriei credințe, chiar cu prețul vieții».
Papa Francisc: ”Cine își dă viața pentru Evanghelie gândește în acest fel, îmbrățișează răspunsul lui Dumnezeu la răul din lume: să dă pe sine însuși, imită iubirea blândă și gratuită a Domnului Isus, care s-a jertfit pentru cei de aproape și pentru cei de departe. Acesta este izvorul care a permis rădăcinilor să se altoiască în pământ, să crească viguroase și să aducă rod. Rodul acela sunteți voi”.
”Fără a alimenta rădăcinile, orice tradiție religioasă își pierde rodnicia”, a reluat Sfântul Părinte, care a atras atenția asupra unui ”proces periculos”: cu trecerea timpului, există tendința de a se focaliza asupra propriilor interese, a apartenenței, pierzând dinamismul originilor. Se ajunge prin a se concentra asupra aspectelor instituționale, exterioare, a apărării propriului grup, a propriei istorii și a propriilor privilegii, pierzând, poate fără a-și da seama, ”gustul dăruirii”. E ca și cum unul s-ar opri să se uite la trunchiul pomului, la ramurile și frunzele acestuia, uitând că toate sunt susținute de rădăcini. ”Dar numai dacă rădăcinile sunt bine irigate, pomul continuă să crească viguros, altfel se îndoaie asupra sa și moare. Aceasta se întâmplă când ne acomodăm și suntem afectați de virusul mundanității spirituale, cel mai mare rău care i se poate întâmpla Bisericii”.
La Roma, a spus mai departe Sfântul Părinte alumnilor Colegiului Pio Romeno, pe lângă aprofundarea rădăcinilor, ”aveți posibilitatea de a vă gândi cum să le actualizați, pentru ca slujirea voastră să nu fie o repetare stearpă a trecutului sau o menținere a prezentului, dar să fie fecundă. Iar secretul rodniciei este același pe care l-au avut acei episcopi și preoți: dăruirea vieții, Evanghelia de pus în practică cu o inimă de păstori”.
Papa Francisc: ”Mă gândesc la cardinalul Mureșan, care peste câteva zile va împlini 91 de ani: ani de slujire în preoție, început în urmă cu aproape șaizeci de ani într-un demisol sărăcăcios, după eliberarea din închisoare a episcopilor care au supraviețuit. Păstori săraci în lucruri, dar bogați în Evanghelie. Așa să fiți, apostoli bucuroși ai credinței pe care ați moștenit-o, dispuși să nu păstrați nimic pentru voi înșivă și gata să vă reconciliați cu toți, să iertați și să țeseți unitatea, depășind orice ranchiună și victimism. Atunci, sămânța voastră va fi, la rândul ei, evanghelică și va aduce roade”.
După ce a vorbit despre rădăcini, papa a adus în atenție importanța solului. ”În timp ce învățați”, a fost îndemnul său, ”nu uitați de pământul bun al credinței. Este acela muncit de bunicii voștri, de părinții voștri, e pământul Sfântului Popor al lui Dumnezeu. În timp ce vă pregătiți să transmiteți credința, gândiți-vă la ei și amintiți-vă că Evanghelia nu se vestește prin cuvinte complicate, ci în limba oamenilor, după cum ne-a învățat Isus, Înțelepciunea întrupată: se transmite în dialect, în dialectul poporului lui Dumnezeu, cel pe care îl înțelege poporul, cu simplitate. Vă rog, fiți atenți să nu deveniți clerici ai statului. Fiți păstori ai poporului”.
”Pământul bun”, a subliniat papa, ”este și acela care vă face să atingeți trupul lui Cristos, prezent în cei săraci, în bolnavi, în suferinzi, în cei mici și în cei simpli, în cel care suferă și în care este Isus. Mă gândesc în particular la numeroșii refugiați din apropiata Ucraina, pe care și România îi primește și îi asistă”.
La finalul discursului, papa a avut un cuvânt de încurajare pentru studenții de limba arabă, care provin din fostul Colegiul ”Sfântul Efrem”, care actualmente fac parte din comunitatea Colegiului ”Pio Romeno”. Colegiile naționale, atât cele răsăritene cât și cele latine, ”nu trebuie să fie enclave în care să vă întoarceți după ziua de studii pentru a trăi ca și cum ați fi în patrie, ci laboratoare de comuniune fraternă, unde să experimentați catolicitatea autentică, universalitatea Bisericii. Această universalitate este aerul bun de respirat pentru a nu fi prinși în vârtejul particularismelor care frânează evanghelizarea”.
Papa Francisc: ”Rădăcinile, pământul, aerul bun. Vă urez să cultivați așa vocația voastră în anii romani. Și, vă rog să vă rugați pentru mine. Acum vă binecuvântez din inimă pe voi și pe cei dragi ai voștri. Vă mulțumesc!”
