Sărbătoarea Intrării în Templu a Maicii Domnului –
hirotonire preoțească la Mănăstirea „Sf. Macrina” din Cluj-Napoca
Duminică, 21 noiembrie 2021, în Duminica bogatului căruia i-a rodit țarina și, totodată, sărbătoarea Intrării în Templu a Maicii Domnului, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, a celebrat Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii „Sfânta Macrina”, din cartierul Gheorgheni, Cluj-Napoca, a Ordinului Surorilor Sfântului Vasile cel Mare (OSBM), în prezența comunității clujene a surorilor baziliene și a Maicii Veridiana, superioară provincială OSBM. În jur de 20 de preoți au luat parte la celebrarea în cadrul căreia a avut loc o hirotonire preoțească. Au mai fost de față Maica Teodorina, superioara generală, împreună cu surori din Congregația Maicii Domnului, un preot din Ordinul Bazilian, alte persoane consacrate.
Împreună cu Ierarhul de Cluj-Gherla au concelebrat la masa altarului pr. Marius Cerghizan, Vicar general, și pr. Marius Furtună, rectorul Seminarului eparhial, cel care l-a prezentat pe noul preot, Rareș Urian – născut la 6 aprilie 1989, în Dej, jud. Cluj, căsătorit din anul 2018 cu Gabriela, tată a doi copii – care, „după șapte ani de formare umană, spiritual-doctrinară și pastorală conform cerințelor ecleziastice în cadrul Seminarului Teologic eparhial «Sf. Ioan Evanghelistul» din Cluj-Napoca, după patru ani de licență și trei ani de masterat în cadrul Facultății de Teologie Greco-Catolică (UBB), notar eparhial în cadrul Curiei eparhiale, s-a prezentat pentru primirea treptei preoției, prin punerea mâinilor de către Preasfinția Sa Claudiu”.
În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa Claudiu a explicat mai întâi semnificația sărbătorii Intrării în Templu a Maicii Domnului, „o veche tradiție pe care o regăsim cu precădere în scrierile apocrife și în tradiția Bisericii, o sărbătoare antică în Biserica Răsăriteană și adoptată mai târziu și în Biserica Latină. Sărbătoarea și tradiția ne spune că Maica Sfântă a intrat în Templu, în Sfânta Sfintelor, încă din fragedă pruncie, însoțită de părinții ei. Dincolo de realitatea istorică despre care ne vorbește sărbătoarea, merită să încercăm să vedem ce înseamnă să intrăm în Sfânta Sfintelor. Ce înseamnă să fim fiii Maicii Sfinte și să intrăm și noi în Templul lui Dumnezeu? Bineînțeles că în primul rând este vorba despre o realitate spirituală: încă din fragedă pruncie, Maica Sfântă era deja în sânul Preasfintei Treimi și acolo se pregătea, fiind în Templu, să devină adevăratul Templu. Fiind în Sfânta Sfintelor, se pregătea să devină Sfânta Sfintelor, locul în care Dumnezeu se așază, locuiește”.
„Mai târziu, la vestirea Arhanghelului Gabriel, acesta îi spune exact acest lucru: că din ea se va naște Cristos, în ea se va sălășlui Cristos, prin puterea Spiritului Sfânt. Maica Sfântă este, din fragedă pruncie, Templul lui Dumnezeu. Și dacă suntem fiii Maicii Sfinte, suntem chemați să devenim și noi, în felul nostru, în ziua de astăzi, temple, templele lui Dumnezeu, și să facem în așa fel încât, fiind în Biserică, și noi să devenim biserici”. De aceea, „suntem aici pentru a învăța și noi, pe urmele Maicii Sfinte, să devenim temple”. Oprindu-se apoi la lectura evanghelică a duminicii, despre bogatul căruia i-a rodit țarina, Preasfinția Sa Claudiu a explicat fragmentul ascultat la celebrare (Luca 12,16-21), care arată ce se întâmplă dacă nu intrăm în Templul lui Dumnezeu. Pentru că „putem intra în această biserică, în acest templu al lui Dumnezeu, și când ieșim pe ușa bisericii, când se termină Sfânta Liturghie, avem două realități: putem rămâne în «Templul lui Dumnezeu» sau putem intra în «templul acestei lumi», în «împărăția acestei lumi», și atunci, cumva, devenim la fel ca bogatul din Evanghelie”.
„Care este diferența dintre cele două temple? Vedem că și bogatul își construiește un templu: are un dumnezeu al lui, are un cult, dar este cu totul altul decât cultul Bisericii, decât Templul lui Dumnezeu. Și bogatul se roagă: «Ce să fac?»… De atâtea ori vedem în Sfânta Scriptură rugăciuni care nu au de-a face cu adevărata rugăciune, cereri care nu au legătură cu adevărata cerere: «Doamne, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți…» (rugăciunea vameșului) care, de fapt, nu e o adevărată rugăciune ci o contemplare de sine: îl ia pe Dumnezeu martor la cât de minunat este el. Nu este o adevărată comuniune, o adevărată rugăciune, o adevărată cerere”. Iar acest mod de a fi „este ceea ce se întâmplă în templul acestei lumi”.
Preasfinția Sa Claudiu a descris „templul acestei lumi”, în care cel care intră dorește să fie el primul, iar dacă apelează la alte persoane o face tot în interes propriu, este dispus și să calce peste alții. „Este plină lumea în care trăim, «templul aceste lumi», de astfel de exemple, și de acest lucru încearcă să ne ferească Evanghelia din această zi”. De aceea, „să nu fim și noi ca un bogat căruia i-a rodit țarina și, în loc să-i mulțumim lui Dumnezeu, să ne închidem în noi înșine”. Pentru că dacă omul se închide în sine, el transformă „toate darurile lui Dumnezeu într-o pușcărie. Bogatul nu își dă seama, dar el mărește hambarele și în același timp mărește zidurile din jurul lui, ziduri care îl separă și de Dumnezeu dar și de oameni. De aceea, lectura din Apostol a duminicii spune: «Deșteaptă-te cel ce dormi și te scoală din morți și te va lumina Cristos»”.
Pentru a nu rămâne în „templul aceste lumi”, pentru a transforma cu adevărat darurile în bogăție, „pentru a reintra, împreună cu Maica Sfântă, în Templul lui Dumnezeu”, Preasfinția Sa Claudiu a îndemnat la a recurge la mijloacele pe care le oferă Biserica, la a cere ajutorul Maicii Sfinte, la a dobândi, prin Spovadă, iertarea păcatelor, la a găsi întotdeauna calea de întoarcere la Dumnezeu, prin participarea la Sfânta Liturghie, prin intrarea în rugăciune, în comuniunea Preasfintei Treimi, „pentru a deveni, la rândul nostru, biserici, temple. Și fiindcă Dumnezeu locuiește în sufletul nostru, astăzi vom însoți un frate al nostru, diacon, înspre preoție, înspre slujirea în «Templul lui Dumnezeu»”. De aceea, a mulțumit lui Dumnezeu „pentru darul preoției în viața fratelui nostru. Să ne aducem aminte că suntem chemați cu toții la o preoție sfântă, la a-l sluji pe Dumnezeu”, a încheiat Episcopul de Cluj-Gherla.
La încheierea celebrării liturgice, noul preot, pr. Rareș Urian, a rostit un cuvânt de mulțumire la început de drum. A mulțumit mai întâi Preasfinției Sale Claudiu „pentru încredere și pentru încredințarea acestei noi misiuni de slujire”. A mulțumit Preasfințitului Florentin, Ierarhul de vie amintire, pentru susținerea pe care i-a acordat-o, pentru că „m-a ajutat să înțeleg ce este Biserica, mai mult decât cult, ziduri, preoți…”. A mulțumit și Preasfințitului Ioan, actualul Episcop auxiliar de Lugoj, fost profesor și apoi Vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla, „de la care am simțit întotdeauna o iubire caldă, dar exigentă”. A mulțumit părinților săi, în mod deosebit mamei, pentru că „o mamă se dă pe sine, dă din sine”, soției, „pentru că a asumat liber un drum de credință și de slujire”, întregii sale familii. De asemenea, a mulțumit preoților din Dej, unde a crescut, apoi pr. rector Marius Furtună și echipei de formare de la Seminarul Teologic, colegilor seminariști, profesorilor de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică. A adresat mulțumiri și pr. protopop Alexandru Hruban, prezent la celebrare, și preoților din Protopopiatul Gherla, care îl vor primi alături de ei. A mulțumit surorilor OSBM și surorilor CMD, a mulțumit pr. Edmund Dujardi, pentru că a mijlocit prezența credincioșilor din parohia Țaga. A mulțumit totodată părinților bazilieni, „pentru că și ei au susținut temelia mea în slujire”, credincioșilor de față și tuturor celor ce l-au însoțit și susținut. S-a încredințat rugăciunilor tuturor.
A încheiat Preasfințitul Claudiu, mulțumind preoților prezenți și invitându-i să-și aducă aminte de clipa în care și ei au pășit și au trecut treapta preoției, subliniind importanța cererii de rugăciune făcută de noul preot, pentru că „nimeni nu se mântuiește singur și avem nevoie unii de alții”. A invitat preoții, persoanele consacrate, credincioșii, să se alăture neîncetat, prin rugăciunea lor, pr. Rareș Urian. Preasfinția Sa a reamintit că momentul unei hirotoniri este prilejul unei binecuvântări speciale, însoțite de darul indulgenței plenare, iar în această lună „dedicată sufletelor celor răposați, indulgența plenară se poate oferi pentru cei care primesc binecuvântarea sau pentru suflete ale celor dragi, trecuți la Domnul”. În continuare, cel mai tânăr preot al Eparhiei de Cluj-Gherla, pr. Rareș Urian, a acordat cea dintâi binecuvântare preoțească.
Album foto: aici
Video:
– predica Preasfinției Sale Claudiu: aici
– Sfânta Liturghie cu hirotonirea preoțească: aici
