Legătura dintre Fatima și Medjugorje ne arată că prin consfințirea către Inima Neprihănită a Mariei „trece destinul lumii și al Bisericii”, „dar și destinul fiecăruia dintre noi”. Pe măsură ce ne apropiem de cea de-a 40-a aniversare a aparițiilor din Medjugorje, „se apropie timpul secretelor”, pentru care trebuie să ne pregătim cu rugăciune și post pentru a o ajuta pe Maica Domnului să-l biruiască pe Satana și să schimbe lumea.
„În sfârșit, Inima mea Neprihănită va triumfa”, le-a dezvăluit Maica Domnului celor trei mici păstori din Fatima la 13 iulie 1917, în faimoasa viziune în care se vorbește despre viitorul Bisericii și al întregii lumi. Astăzi, este bine să aruncăm o privire asupra posibilelor semne care indică apropierea triumfului promis de Mama cerească și să înțelegem mai bine specificul devotamentului către Inima ei. În acest scop, Nuova Bussola l-a intervievat pe Diego Manetti, un cunoscut mariolog și autor al cărții „De ce apare Fecioara Maria”.
La Fatima Maica Domnului, a spus că Dumnezeu vrea să stabilească devoțiunea față de Inima Sa Neprihănită: dar ce înseamnă a fi devotat Inimii Neprihănite a Mariei?
Nu este vorba de o simplă devoțiune, ci de schimbarea totală a privirii asupra vieții cuiva, asupra modului de a concepe zilele, de a-și desfășura activitatea. Este vorba de a trăi, conform învățăturii Sfântului Ludovic Maria Grignion din Montfort, apartenența totală la Isus printr-o consfințire completă către Maica Domnului. În Fatima, se cere pentru prima dată o consacrare către Fecioara Maria, care nu trebuie să fie doar personală, ci privește întreaga Biserică, toate națiunile. Acolo Maica Domnului cere consfințirea Rusiei Inimii Sale Neprihănite pentru a obține convertirea ei și sfârșitul comunismului. Sfântul Ioan Paul al II-lea, la 25 martie 1984, a făcut această consfințire într-un mod complet și confirmarea că aceasta a avut loc așa cum a cerut-o Maica Domnului a fost dată de sora Lucia într-o scrisoare din 8 noiembrie 1989, în ajunul căderii zidul Berlinului. Dacă exista deja un element profetic aici, cealaltă confirmare istorică va veni doi ani mai târziu, în decembrie '91, odată cu prăbușirea comunismului sovietic. Considerarea acestei perspective istorice este necesară pentru că altfel devoțiunea față de Inima Neprihănită a Mariei se reduce la o formă de spiritualitate intimă, una dintre cele multe, în schimb aceasta are efecte concrete asupra istoriei.
În acest sens, ce legătură există între Fatima și Medjugorje?
În mesajul din 25 august 1991, Regina Păcii a arătat clar că a venit la Medjugorje pentru a finaliza ceea ce a început la Fatima. La începutul anului 1991, 25 ianuarie, Maica Domnului cere rugăciuni speciale deoarece Satana vrea să distrugă planeta. La 1 ianuarie 2001 eaavertizează că „Satana este liber de lanțuri” și, ca mamă grijulie, îi invită pe toți să „se consacre inimii mele și inimii Fiului meu”. Câteva luni mai târziu a avut loc atacul asupra Turnurilor Gemene, începutul unei ere de terorism internațional, fundamentalism islamic și relativă instabilitate. Prin urmare, legătura dintre Fatima și Medjugorje ne spune că pentru a-l învinge pe cel rău este nevoie de consfințire. La 25 aprilie a acestui an, Fecioara ne îndeamnă să păstrăm credința „în acest timp al încercării” și adaugă: „Vă așez pe toți în Inima mea Neprihănită”. Aceasta înseamnă că destinul lumii și al Bisericii depinde deconsacrarea către ea, așa cum este interpretat de cei mai mari papi ai secolului XX, dar șisoarta fiecăruia dintre noi: numai în acea Inimă Neprihănită ne găsim refugiul.
În câteva zile, 24-25 iunie, va fi cea de-a 40-a aniversare de la începutul aparițiilor la Medjugorje.
Este o etapă importantă, deoarece triumful Inimii Neprihănite a Mariei va avea loc numai odată cu împlinirea celor zece secrete din Medjugorje și timpul lor se apropie. Știm că secretele, în a doua lor parte, adică de la 4 la 10, sunt șapte pedepse și știm că, odată ce acest timp al secretelor va fi finalizat, vom avea triumful Inimii Neprihănite a Mariei. În acest context a 40-a aniversare, care amintește și de Biblie, este semnificativ: 40 de ani este timpul de care a avut nevoie Israelului, după ce a fost eliberat din sclavia faraonului, să părăsească deșertul și să intre în Țara Promisă. Iminența acestei aniversări ne spune că trebuie să ne pregătim. Întrucât supranaturalul surprinde întotdeauna, trebuie să luăm în considerareaceste avertismente și să ne amintim că doctrina creștină ne învață să privim fiecare zi ca și cum ar fi cea finală care ne conduce la Judecata divină.
Maica Domnului a spus că există credincioși care deja experimentează triumful Inimii ei Neprihănite în sufletele lor. Ce înseamnă asta? Și se poate face o legătură între acești credincioși și viziunea Apocalipsei asupra descendenților Femeii care sunt persecutați de balaur (Apoc. 12)?
Aceasta este o legătură excelentă, deoarece persecuția ca oportunitate de fidelitate până la martiriu mărturisește calea purificării și a apartenenței totale la Isus prin Maria. Triumful Inimii Neprihănite a Mariei este triumful Mariei din noi, înseamnă apartenența totală la ea, respingând astfel răul. Înseamnă să spui nu tuturor ofertelor din lume, celor care se pierd în spatele ispitelor materialismului, hedonismului, egoismului și chiar idolatriei unei științe false, unde omul ia locul lui Dumnezeu. Revelația vorbește despre două bătălii eshatologice, prima este cea a Femeii îmbrăcate în soare împotriva balaurului, iar a doua este aceea când va avea loc întoarcerea lui Cristos în slavă. Apocalipsa vorbește și despre cei care își spală hainele în sângele Mielului, adică care sunt nevinovați și ridică rugăciuni către Cer. Martiriul ne spune că scopul nostru nu trebuie să fie salvarea vieții aici pe pământ, ci să fim mântuiți, veșnic, în Domnul. Prin urmare, cei care încep acum să experimenteze acest triumf pot fi cei chemați printre primi să dea mărturie cu prețul sângelui. Ei sunt cei care intuiesc adevărul cuvintelor Mariei.
Cum ar trebui să ne pregătim?
Între timp, suntem siguri că Maica Domnului își ține promisiunile. Cred că a încheiat o parte importantă a planului său atunci când, pe 2 martie 2020, a dat ultimul mesaj către Mirjana și, 16 zile mai târziu, a cerut să o ajutăm pentru ca „lumea să se schimbe și inima mea să câștige”. Deja în cartea sa, „Inima mea va triumfa”, Mirjana a spus clar că Maica Domnului vrea să schimbe lumea. Secretele vor fi evenimente cu mult dincolo de ceea ce ne putem imagina, dar acestea nu-i vor surprinde nepregătiți pe cei care acceptă invitația Mariei: rugăciunea și postul. Este suficient ce a spus Maica Domnului la 25 ianuarie 2001: „Cei care se roagă nu se tem de viitor” și „cei care postesc nu se tem de rău”. Și a adăugat: „Prinrugăciune și post chiar și războaiele pot fi oprite”.
Privirea Mariei este îndreptată în special spre Biserică a cărei mamă este.
Maica Domnului cere insistent să ne rugăm pentru preoți și își indică întotdeauna Fiul ca fiind primul misionar și Bun Păstor. Parcă preoții ar fi în mod matern puțin trași de urechi. Papa Francisc ar spune „să nu ne mondenizăm”, așa cum face din păcate o mare parte a Bisericii, cufundată în apostazie. Acesta este un punct fundamental. Vorbind despre păstori, Maica Domnului a promis că „prin ei voi triumfa” (2 octombrie 2010) și din nou la 2 decembrie 2015, cerând din nou rugăciuni pentru ei, i-a numit „punți ale mântuirii”. Aceasta înseamnă că preoții sunt indispensabili pentru a depăși timpul secretelor și pentru a avea pacea promisă, care va veni după încercări foarte speciale. Cu toate acestea, timpul victoriei pare ascuns în spatele semnelor unei înfrângeri aparente. Trebuie să fim pregătiți să trăim ca și cum am fi pe Calvar, când în după-amiaza zilei din Vinerea Mare părea că răul a biruit dar, în schimb, prin jertfa lui Isus, s-a realizat Răscumpărarea umanității. Este un triumf care germinează întestul final al Bisericii menționat și în Catehism (CCC 675-677).
În timpurile moderne, mai mulți sfinți au vestit noi Rusalii. Am putea crede că va coincide cu triumful Inimii Neprihănite a Mariei?
Da, dar cu o mică anticipație: cred că aceste noi Rusalii au început deja, când la Medjugorje, Stăpâna noastră a mulțumit Spiritului Sfânt cu ocazia Marelui Jubileu, spunând că multe inimi s-au convertit. Cred că Sfântul Ioan Paul al II-lea a devenit interpretul acestor noi Rusalii pentru că el este cel care a putut deschide Biserica către suflarea Spiritului, mă gândesc la marea întâlnire pe care a avut-o în 1998 cu diversele mișcări în Piața Sfântul Petru, recunoscând că un vânt de reînnoire sufla foarte puternic. Aceste noi Rusalii aduc acea reînnoire esențială pentru a avea turma fidelă care va trece timpul încercării. La urma urmei, ce s-a întâmplat cu Biserica primară? Rusaliile le-au dat apostolilor acea putere și lumină pe care nu le aveau înainte, așa că au început să dea mărturie cu curaj, chiar în fața martiriului. Deci, cred că având în fața noastră un timp în care vor exista războaie și persecuții explicite împotriva Bisericii, aceste Rusalii vin ca un botez al Spiritului Sfânt pentru a da putere acelorsuflete pe care Maica Domnului le-a format ca apostoli ai iubirii sale.
Traducere: ACC