Astăzi există „o nevoie din ce în ce mai presantă”, și anume „de a ne interioriza, prin introspecție și, pentru cei care au darul credinței, prin rugăciune”. Într-o lume care acționează ca și când Dumnezeu nu ar exista, „suntem chemați cu toții să evanghelizăm”, dar și „să ne lăsăm evanghelizați”. La Bussola l-a intervievat pe Andrea Bocelli despre motivele noului său album de muzică sacră, ”Believe” (care în traducere înseamnă: CREDE), și despre această perioadă de pandemie, o oportunitate „de a ne schimba atitudinea față de viață”.
La mai bine de douăzeci de ani de la primul album de muzică sacră, Andrea Bocelli a lansat, în noiembrie anul trecut, un nou album de natură spirituală intitulat „Believe”. Această înregistrare a fost pregătită în timpul pandemiei de Coronavirus și este rezultatul reflecțiilor și experiențelor, inclusiv spirituale, ale celebrului cântăreț. Artistul însuși a avut Covid: a descoperit că este pozitiv în 10 martie 2020, după ce s-a testat. Întreaga sa familie a fost infectată. Dar, din fericire, Bocelli a reușit să învingă Coronavirusul fără nicio consecință. După ce și-a revenit, a mers la un spital din Pisa pentru a dona plasmă, bogată în anticorpi, utilă în lupta împotriva Covid.
La Nuova Bussola l-a intervievat. Maestro Bocelli, în 1999 ați înregistrat „Arie Sacre”, un album de muzică sacră care s-a dovedit a fi un mare succes cu peste cinci milioane de exemplare vândute în toată lumea. Noul album „Believe” a fost lansat recent. De ce ați simțit dorința de a cânta din nou cântece religioase?
Am simțit nevoia de a crea un proiect dedicat sufletului, aducându-mi contribuția la ceea ce cred că este nevoie din ce în ce mai mult, și anume voința de a redescoperi dimensiunea interioară a cuiva și - prin introspecție și, pentru cei care au darul credinței, prin rugăciune - să trăim din nou în casa interioară și, odată cu aceasta, să redescoperim armonia și seninătatea, puse din păcate la încercare timp de mai multe luni. Îmi place să mă gândesc la acest album ca la un medicament pentru suflet, o secvență compusă de rugăciuni cântate care poate oferi ușurare și poate declanșa optimism.
De unde a venit inspirația melodiilor pentru noul disc?
Este un proiect de înregistrare special, care se întinde pe secole și genuri, pagini primitoare ale compozitorilor din trecut și prezent, precum și cântece, dintre care unele sunt inedite și pagini care nu sunt tocmai sacre, dar impregnate de spiritualitate. Albumul conține, de asemenea, două rugăciuni pe care le-am pus pe muzică eu însumi. Prima este „Tatăl nostru” pe care am făcut-o acum mulți ani, a doua este „Ave Maria” care a curs din sufletul meu, după un moment de blocaj complet. Există o minunată frază de la Sfântul Augustin, care scrie: „Cine cântă, se roagă de două ori”. Muzica înalță spiritul. Iar când spiritul se înalță, ajută la scufundarea într-o dimensiune mai profundă și - dacă se dorește - și religioasă.
Albumul „Crede” se referă la virtuți creștine precum credința, speranța și iubirea. În lumea de astăzi, unde oamenii trăiesc ca și cum Dumnezeu nu ar exista, mai putem vorbi de virtuți creștine?
Cred că putem și ar trebui, pentru că există o sete de frumusețe și spiritualitate pe care o avem noi ființele umane, nevoia de a începe din nou cu o nouă ierarhie de valori. Care sunt noi, dar foarte vechi, aceleași pe care le putem citi în Evanghelie. Prin existența noastră, suntem cu toții purtători ai unui mesaj; suntem chemați cu toții să evanghelizăm, adică să ne purtăm după conștiință. Dar și să ne lăsăm evanghelizați, adică să urmăm exemplul celor care sunt mai docili decât noi față de cuvântul lui Dumnezeu, care este scris cu foc în conștiința tuturor.
Pe disc există o melodie inedită de Ennio Morricone, un nou Ave Maria și duete cu Alison Krauss și Cecilia Bartoli. De ce ați dorit să implicați alți artiști în producția discului?
Prezența artiștilor invitați în proiectele mele de înregistrare este o constantă. În acest caz, am identificat doi colegi minunați. Cântasem deja împreună cu Cecilia Bartoli în urmă cu câțiva ani, iar dorința de colaborare în continuare a rămas la amândoi. Cred că vocea sa magnifică este perfectă pentru cele două melodii pe care le împărtășim în „Believe”: pe de o parte „Pianissimo”, o melodie inedită semnată de Mauro Malavasi, o melodie care reușește să construiască o atmosferă de ușurare și, pe de altă parte „I Believe”, o pagină cunoscută și iubită, care datorită Ceciliei a căpătat o viață nouă și o nouă amprentă. Colaborarea cu Alison Krauss, pe de altă parte, este un debut fericit: a fost minunat să ne putem împleti vocile, într-una dintre cele mai antrenante pagini din toate timpurile, imnul de mulțumire „Amazing Grace”.
De mai bine de un an trăim cu toate restricțile și problemele cauzate de pandemie. Sunt vremuri dificile și pentru lumea muzicii. Cum trăiți acest moment excepțional, dar și dramatic?
Cu îngrijorare și tristețe, având în vedere marea suferință și durere pe care această perioadă complexă și fără precedent pentru generația noastră a provocat-o în lume. Situația societății este apăsătoare nu numai din cauza problemelor de sănătate, ci și din cauza creșterii dramatice a sărăciei. Perioada este cu adevărat delicată. Multe sectoare, inclusiv cele de teatru și muzică, au suferit o lovitură foarte grea. La fel, este esențial să nu ne pierdem speranța. Istoria ne învață că s-au depășit obstacole mult mai grave, uneori cu o viteză surprinzătoare. A fi optimist cred că este o datorie morală.
Mulți spun că omenirea se va schimba după această pandemie. În opinia dumneavoastră, ce lecție ar trebui să tragem din această experiență dureroasă?
Faptul că, în lume, suntem o mare familie interconectată a fost cu siguranță înțeles fără echivoc. Sper că vom învăța lecția profitând de această ocazie pentru a ne schimba atitudinea față de viață. Vom putea ieși mai bine, plecând de la altruism, care este un medicament pentru fiecare dintre noi, deoarece distrage atenția de la a ne pune întotdeauna dificultățile și anxietățile în centrul universului. A fi caritabil este o modalitate de a restabili acel sentiment de viață pe care individualismul nu îl poate da niciodată.
Traducere: ACC
