Împlinirea a 180 de ani de la nașterea Mitropolitului Victor Mihalyi de Apșa, a prilejuit organizarea la Blaj a unei manifestări omagiale. Manifestarea a avut loc marți, 18 mai, la Capela Arhiereilor - loc unde odihnesc rămășițele pământești ale Mitropolitului Mihalyi, alături de a altor ierarhi ai Blajului - și a fost organizată de Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și AGRU Blaj.
La manifestare, a participat Preasfinția Sa Cristian, Episcop Auxiliar al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș, însoțit de Părintele Ioan Fărcaș, Protopop de Blaj, Părintele Cristian Rus, Paroh al Parohiei Blaj II (Capela Arhiereilor); Părintele Daniel Câmpean și Părintele Ciprian Suciu.
Manifestarea omagială s-a deschis prin oficierea unei slujbe religioase pentru odihna veșnică a vrednicului de pomenire Mitropolit Victor Mihalyi de Apșa, celebrată de Preasfinția Sa Cristian și preoții care l-au însoțit.
Desprea viața și activitatea Mitropolitului Mihalyi, a vorbit domnul profesor universitar dr. Ion Buzași, care a insistat pe câteva momente importante din istoria Bisericii noastre și ale Transilvaniei, subliniind modul în care Mitropolitul Mihalyi s-a raportat la ele (Pronunciamentul de la Blaj, Bicentenarul Unirii cu Roma, Serbările jubiliare ale ASTREI de la Balj din 1911, atitudinea față de armata română în timpul Primului Război Mondial).
Ion Moldovan, Președintele AGRU Blaj a prezentat apoi volumul „Episcopii și mitropoliții Blajului în istoria nemului românesc” de Preot Ioan Vultur, lucrare apărută recent la Editura Galaxia Gutenberg.
Cei prezenți au putut vedea apoi în cadrul unei expoziții câteva acte, documente și fotografii originale legate de viața și activitatea Mitropoitului Victor Mihalyi de Apșa
În cuvântul rostit în cadrul manifestării, Preasfinția Sa Cristian a transmis celor prezenți salutul și binecuvântarea Preafericirii Sale Cardinal Lucian și a adus, la rândul Preasfinției Sale, un omagiu memoriei Mitropolitului Victor Mihalyi de Apșa.
Din lucrarea „Episcopii și mitropoliții Blajului în istoria nemului românesc” redăm mai jos un fragment referitor la viața și activitatea Mitropolitului Mihalyi.
Ion Moldovan
*
Mitropolitul Vancea a murit în ziua de 31 iulie 1892. Lui i-a urmat în scaunul glorios al mitropoliei blăjene, fostul său secretar, episcopul Lugojului Dr. Victor Mihalyi de Apșa, preot pe cât de erudit pe atât de piu.
S-a născut dintr-o veche şi nobilă familie românească, în Ieudul Maramureşului, în 1841. A studiat în şcolile secundare ale călugărilor din Sighet, Oradea şi Cașovia, (Košice, cu denumirea veche românească Cașovia, este un oraș în Slovacia de est, aprope de granița cu Polonia, Ucraina și Ungaria – n.n.) apoi Filosofia şi Teologia la Roma, unde-şi luă în chip strălucit doctoratul, în ambele discipline. Întorcându-se acasă, a funcţionat câtva timp ca profesor la Seminarul Teologic din Gherla, apoi ca secretar al mitropolitului de la Blaj, pentru ca în 1874 să fie numit episcop la Lugoj, unde a cheltuit sănătate şi bani grei pentru clădirea de biserici şi şcoli româneşti. În 1892, Roma l-a numit mitropolit la Blaj, ca să conduc mai departe opera glorioasă a Bisericii româneşti.
Dintre multele şi glorioasele înfăptuiri ale Mitropolitului Mihalyi vom enumera doar câteva: În 1893 a condus primul mare pelerinaj al românilor la Roma, prin care a contribuit nespus de mult la cimentarea ataşamentului nostru faţă de Biserica Catolică şi faţă de Vicarul lui Cristos, dar şi pentru înflăcărarea simțământului naţional. În 1900 a ţinut la Blaj al treilea Conciliu Provincial, serbând cu un deosebit fast bicentenarul Unirii cu Roma. În timpul Războiului Prim Mondial a ştiut să conducă nava românească din Ardeal printre multe primejdioase valuri, ferind-o de multe pericole grele. N-a stat nici o clipă la târguială cu mai marii politici, care căutau să ne maghiarizeze şcolile. A preferat să se lupte cu sărăcia, când guvernul budapestan îi oferea bani grei pentru susţinerea şcolilor blăjene, (în schimbul introducerii limbii mahgiare ca limba de predare) decât să-şi păteze şi numai un firicel de demnitate şi cinste. Şi asta a făcut-o Mitropolitul Mihaly într-o vreme când mitropolitul ortodox de la Sibiu, Vasile Mangra s-a grăbit să-i ofere guvernului budapestean peste trei sute de şcoli primare românești ortodoxe spre maghiarizare.
Şi mai are Mitropolitul Mihalyi şi alte multe şi mari merite câştigate pentru neam, pe teren religios şi moral. Imitând exemplul Papei Sf. Pius al-X-lea, a făcut ca fiorul dulce a vieţii eucharistice, să pătrundă adânc în viaţa neamului nostru din Ardeal. După cultul eucharistic, cultul Preacuratei Fecioare Maria a venit să sfinţească viaţa noastră spirituală şi să o ducă sus pe culmi. Cât bine n-a trebuit să spereze în sufletele ardelene asociaţia pentru misiunile interne, asociaţie care a răscolit întreg sufletul românesc de dincoace de Carpaţi şi să ne primească viaţa noastră morală?!
Ca şi Mitropolitul Vancea, aşa şi Mitropolitul Mihalyi a avut darul mare de a se înconjura de oameni mari, de oameni de erudiţie grea, de pietate sacră, oameni smeriți şi ascultători, oameni harnici ca Vasile Hossu, Augustin Bunea, Izidor Marcu, Vasile Suciu, Alexandru Nicolescu, Ștefan Roșianu, Ioan Micu Moldovan, Iosif Hossu, Ambrozie Chețianu şi mulţi alţii. Toţi aceştia l-au secondat în acţiunile sale mari româneşti şi creştineşti şi l-au ajutat să ducă Biserica şi Neamul numai pe căi de glorie.
Mitropolitul Mihalyi a decedat lin, ca un prunc nevinovat, căci aşa i-a fost toată viaţa, în iarna anului 1918. Urmaşul său la cârma Arhiepiscopiei şi Mitropoliei noastre a fost dârzul român de pe Țara Oltului, canonicul Dr. Vasile Suciu.
