Situată în imediata apropiere a vechilor clădiri ale școlilor Blajului, pe versantul estic al acestora, Grădina Botanică a fost înființată în anul 1881 de profesorul, preotul greco-catolic și canonicul Alexandru Uilăcan, pe locul fostei grădini de legume și pomi fructiferi a călugărilor bazilitani, primii dascăli-preoți ai acestor școli.
Absolvent al Academiei Teologice din Blaj și al Facultății de Stiințe Naturale a Universității din Cluj, Alexandru Uilăcan a fost numit în anul 1873 profesor de științe naturale la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare”. În această postură didactică a înființat Grădina Botanică blăjeană, considerată ca fiind una dintre cele mai vechi de pe continentul european și prima pe lângă o școală secundară în Europa. A colaborat la mai multe periodice blăjene („Foaia scolastică”,„Unirea”,„Unirea Poporului”), publicănd articole științifice și pedagogico-didactice. A fost și autor de manuale școlare,redactând și publicând„Zoologia”, „Botanica”,„Mineralogia”etc.
Continuatorul preocupărilor pentru dezvoltarea Grădinii Botanice din Blaj a fost preotul și profesorul de științe naturale Ambrosiu Chețianu. Licențiat la Universitatea din Cluj în anul 1890, a funcționat timp de un an ca și asistent universitar la catedra de botanică, renunțând însă la promițătoarea carieră universitară, pentru a ocupa la Blaj postul de profesor la catedra de științe naturale și geografie a liceului din localitate. După ce inițial a fost custode al Muzeului de științe naturale al Liceului „Sfântul Vasile cel Mare”, va prelua în anul 1901 conducerea Grădinii Botanice. În această dublă ipostază se va implica activ în activitatea de îmbogățire și ordonare sistematică a speciilor de plante. Ca și un corolar direct a îmbogățit Herbarul liceului de băieți cu trei colecții distincte, expuse la Blaj în anul 1911, cu prilejul Serbărilor Jubiliare ale Semicentenarului Astrei. Prolific autor de articole științifice și educative a colaborat la periodicele vremii:„Unire”, „Unirea poporului”, „Comoara satelor”, „Cultura creștină”etc. O mențiune deosebită merită materialele publicate în ciclul „Din botanica populară”. Licențiat și cu doctorat în domeniu, profesorul Ambrosiu Chețianu se înscrie pe linia cărturarilor botaniști ardeleni. În timpul activității, profesorul Chețianu a îmbogățit patrimonial botanic blăjean cu plante originare din toate continentele, însumând peste 500 specii, încadrate în 100 familii. A participat activ la evenimentele timpului, făcând parte din Consiliul Național Român din Blaj, fiind delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia , de la 1 dcembrie 1918.
Profesorul Alexandru Borza preia în anul 1912 coordonarea activității la Grădina Botanică din Blaj. Licențiat în teologie și biologie la Budapesta va funcționa, începând cu anul 1911 ca profesor de științe naturale în cadrul Liceului „Sfântul Vasile cel Mare”. Pe lângă activitatea de continuare a organizării Grădinii Botanice și Muzeului, profesorul Alexandru Borza va înființa în anul 1912 Universitatea Populară din Blaj, iar în anul 1913 cercetășia. În timpul mandatului său, profesorul Alexandru Borza a stabilit legături cu alte grădini botanice din Europa (Budapesta, Berlin, Breslau etc.). Alături de înaintașul său Ambrosiu Chețianu a luat parte -în calitate de secretar al Consiliului Național Român din Blaj-la Adunrea de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Din anul 1919 va face parte din corpul profesoral -inițial ca și profesor agregat- al Universității „Dacia Superioară” din Cluj. La Cluj se va preocupa de organizarea învățământului botanic, de numele academicianului Alexandru Borza legându-se înființarea Grădinii Botanice, Institutului Botanic și Muzeului Botanic. Promotor al etnobotanicii și ocrotirii naturii va organiza și participa la numeroase congrese și conferințe de profil, din țară și străinătate. În anul 1931 a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România. A trecut în eternitate în urmă cu 50 ani (03.09.1971).
Personalitățile menționate care au organizat, coordonat și dezvoltat activitatea Grădinii Botanice din Blaj, pe durata primelor patru decenii din parcursul de 140 de ani ai acesteia, pe care îi aniversăm în acest an, au avut o dublă pregătire-științe botanice și teologie-au manifestat un interes continuu de perfecționare profesional-didactică, științifică și au avut o prezență activă la evenimentele vremii. Au constituit un veritabil arc peste timp la cumpăna dintre secolele XIX și XX,onorând prin osârdia lor, ce a atins și dimensiunea universitară, liantul tradițional existent între capitala de suflet a Ardealului-Blajul și cea unversitară și academică-Clujul.
Prezentul și viitorul acestui monument blăjean al naturii…mult perfectibil!
Aceasta deoarece „Fugit irreparabile tempus” (Publius Vergilius Maro-„Georgicele”)
Prof. univ dr Sorin Nicu Blaga - medic, muzician
