Declaraţia Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei răspunde negativ cu privire la posibilitatea de a da binecuvântări cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex: "Nu este o discriminare injustă, nici o judecată asupra persoanelor".
Biserica nu are puterea de a da binecuvântarea uniunilor dintre persoane de acelaşi sex, prin urmare, binecuvântarea nu poate fi "considerată licită". Astfel a declarat Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, ca răspuns la un "dubium" (dubiu) care îi fusese prezentat. Prin urmare, nu este permis ca preoţii să binecuvânteze cuplurile formate din persoane de acelaşi sex care solicită un fel de recunoaştere, din punct de vedere religios, a uniunii lor. Papa a fost informat şi "şi-a dat acordul" cu privire la publicarea răspunsului şi a notei explicative ce însoţeşte răspunsul, care poartă semnătura prefectului Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, cardinalul Luis Ladaria, şi a secretarului, arhiepiscopul Giacomo Morandi.
La originea declaraţiei există afirmaţii şi unele practici. Documentul se integrează în "voinţa sinceră de primire şi însoţire a persoanelor homosexuale, cărora li se propun căi de creştere în credinţă", conform celor stabilite şi de Exortaţia apostolică "Amoris laetitia", care vorbeşte despre "ajutorul necesar" oferit persoanelor homosexuale "pentru a înţelege şi împlini pe deplin voia lui Dumnezeu în viaţa lor". Prin urmare, trebuie evaluate proiectele şi propunerile pastorale în acest sens, iar printre acestea se numără cele referitoare la binecuvântările uniunilor.
În esenţă, în textul Congregaţiei, se face deosebire dintre persoane şi uniune. De fapt, răspunsul negativ la binecuvântarea uniunii nu implică o judecată asupra persoanelor implicate, care trebuie primite "cu respect, compasiune şi delicateţe", evitând "orice semn de discriminare nedreaptă", aşa cum s-a menţionat deja în documentele magisteriale.
Iată motivele care stau la baza răspunsului negativ. Primul se referă la adevărul şi valoarea binecuvântărilor, care sunt "sacramentale", sunt acţiuni liturgice ale Bisericii şi necesită ca ceea ce este binecuvântat să fie "în mod obiectiv în măsură să primească şi să exprime harul, conform planurilor lui Dumnezeu înscrise în creaţie". Relaţiile, chiar şi cele stabile, "care implică o practică sexuală în afara căsătoriei" –adică în afara "uniunii indisolubile dintre un bărbat şi o femeie", deschisă transmiterii vieţii – nu răspund acelor "planuri ale lui Dumnezeu", chiar dacă sunt prezente în astfel de relaţii "elemente pozitive". Această consideraţie nu priveşte doar cuplurile homosexuale, ci toate uniunile care implică o practică sexuală în afara căsătoriei.
Un alt motiv al răspunsului negativ este reprezentat de riscul asimilării greşite a binecuvântării uniunilor dintre persoane de acelaşi sex cu sacramentul căsătoriei.
În final, Congregaţia pentru Doctrina Credinţei precizează că răspunsul la "dubium" nu exclude ca binecuvântările să fie date individual "persoanelor cu înclinaţii homosexuale, care manifestă voinţa de a trăi în fidelitate faţă de planurile revelate de Dumnezeu", în timp ce declară ilegală orice formă de binecuvântare care tinde să recunoască uniunile dintre persoane de acelaşi sex.
